Câţi bugetari sunt afectaţi de reducerea sporului de condiţii vătămătoare

În jur de 600.000 de bugetari sunt afectaţi de reducerea sporului de condiţii vătămătoare, iar din creşterea TVA rezultă o scădere suplimentară a nivelului de trai de cel puţin 15%, a declarat, joi, preşedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu.

"Aproximativ 100-150.000 de persoane beneficiau de plafonul maximal (15% - n. r.), restul sunt la diferite plafoane. Deci, undeva în jur de 600.000 de persoane sunt afectate de această ordonanţă, care evident înseamnă o scădere de trai la care dacă adăugăm efectul creşterii TVA-ului - după cele spuse de domnul premier - cu două puncte procentuale general şi cu încă două până la şase puncte procentuale în particular, adică alimente, medicamente, energie etc., evident că asta înseamnă o scădere de trai de cel puţin 15% numai din TVA", a afirmat Hossu, la ieşirea de la discuţiile cu premierul Ilie Bolojan.

Liderul sindical a precizat că vineri, la ora 12:00, va fi convocat Consiliul Naţional Tripartit pe dialog social pentru a analiza textul actului normativ pe care Guvernul intenţionează să îşi asume răspunderea.

"Mâine, la ora 12:00, dacă nu se întâmplă alte probleme, vom avea Consiliul Naţional Tripartit pe dialog social pe textul legii pe care Guvernul vrea să-şi asume răspunderea în faţa parlamentului. (...) Nu ştim textul legii, o să-l primim cam în 2-3 ore. Deci, în principal, ce am discutat este că trebuie structurat dialogul şi trebuie convocat Consiliul Naţional Tripartit pentru dialog social, pentru că, practic, textul pe care îşi asumă Guvernul trebuie să-l avem şi noi. Se finalizează, ni s-a spus acum la Ministerul de Finanţe, şi cum se finalizează îl vom primi", a menţionat el.

Bogdan Hossu crede că deocamdată nu vor fi alte măsuri care vor afecta salarizarea bugetarilor, însă a avertizat că la rectificarea bugetară instituţiile nu vor primi bani în plus, deci vor trebui să se încadreze în anvelopa salarială existentă. În acest context, dacă nu vor ajunge banii de salarii, vor trebui fie să facă disponibilizări, fie să găsească o formulă de a trimite oamenii în concediu fără plată.

"Nu cred că vor fi alte măsuri în etapa actuală. Indirect, singurul lucru care va avea efect asupra concedierilor este că la rectificarea de buget nu se vor primi bani suplimentari la instituţii, deci vor trebui să se încadreze în valoarea bugetată până la ora actuală. Şi asta implică... este greu de spus, căci se va negocia cu fiecare ordonator de credit în parte. Deci, ori dau oamenii afară, ori fac alt kurtzarbeit, sunt diferite măsuri. S-ar putea să fie 5 zile neplătite, dar va fi ca rezultat al discuţiei cu partenerii sociali de pe planul local", a susţinut acesta.

Sindicalistul a admis că, în toamnă, dacă o instituţie nu va avea suficienţi bani de salarii, ar putea decide ca unii angajaţi să rămână acasă în concediu neplătit un anumit număr de zile.

"E adevărat. E posibil aşa ceva. Eu am spus că e posibil, pentru că în condiţiile în care se discută că nu vor fi alocate resurse financiare suplimentare faţă de aprobarea de buget şi că fiecare ordonator trebuie să se încadreze în suma care este alocată prin aprobarea bugetului iniţial, am tras concluzia de bun simţ că ori se vor face disponibilizări, ori se vor face nedisponibilizări, dar în momentul respectiv, pentru că acum, cu aplicarea reducerii de sporuri, resursele financiare pe ordonator cresc", a afirmat Bogdan Hossu, adăugând că multe instituţii îşi depăşesc bugetul alocat iniţial, în primul rând Ministerul Justiţiei.

Întrebat dacă sporurile de condiţii vătămătoare pot fi incluse în salarii sau trecute pe alt tip de sporuri, aşa cum se pare că intenţionează să facă anumite instituţii, Hossu a răspuns: "Pe salarii nu pot să treacă, pentru că Legea de salarizare bugetară nu permite acest lucru. Singurul lucru pe care l-am semnalat şi noi premierului este faptul că anumite instituţii bugetare jonglează cu interpretarea legii din punct de vedere al sporului. Legea se referă numai la sporul de condiţii vătămătoare, dar mai sunt şi alte sporuri care s-au inventat".

Preşedintele Cartel Alfa a susţinut că reprezentanţii sindicatelor au atras atenţia premierului că măsurile de până acum sunt focalizate pe lucrători şi pensionari şi că vor fi conflicte sociale tot mai multe.

"Pe măsurile anunţate în conferinţă, pentru că aveam şi noi pe surse, ca să spunem aşa, măsurile respective mai în detaliu cu efectul financiar, i-am atras atenţia domnului premier că din acest punct de vedere măsurile sunt focalizate numai către lucrători şi către pensionari şi că în condiţiile actuale, neexistând o distribuţie uniformă a efortului de strângere a curelei, vom avea - ei în principal, noi din punct de vedere organizatoric - mari probleme, pentru că vor fi conflicte sociale deschise din ce în ce mai multe", a arătat el.

Referitor la faptul că pragul de la care se va aplica CASS de 10% pe pensii a fost coborât la 3.000 de lei, de la 4.000 de lei cum s-a discutat iniţial, liderul sindical a apreciat că a fost o decizie "pur contabilă", până că "au constatat că numărul de pensionari care deveneau contribuabili era prea mic şi, ca să mărească numărul, au coborât pragul, pentru că asta este problema".

Reprezentanţii celor cinci confederaţii sindicale reprezentative la nivel naţional au participat, joi dimineaţa, la discuţiile la Palatul Victoria pe măsurile propuse de Guvern în actualul context economic şi social, a informat Blocul Naţional Sindical (BNS).

Prim-ministrul Ilie Bolojan i-a invitat pe liderii sindicali la Palatul Victoria, începând cu ora 9:00.

"Precizăm că această întâlnire nu are caracterul unei reuniuni formale a Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social (CNTDS), ci este o consultare directă între Guvern şi organizaţiile sindicale reprezentative. Blocul Naţional Sindical va reveni cu detalii după încheierea discuţiilor", precizează BNS.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.