Ce mai exportă România și unde? Frunzulică (ARICE): Avem nevoie de strategie de export

Autor: Oana Pavelescu
Data publicării:
Doru Frunzulică
Doru Frunzulică
EXCLUSIV
România importă masiv și exportă prea puțin. ARICE cere măsuri urgente pentru relansarea producției și reducerea deficitului comercial.

România se confruntă cu un dezechilibru comercial cronic, importând masiv produse finite și exportând mai ales componente, iar soluția este o strategie clară de sprijinire a producției interne și a exportatorilor, afirmă Doru Frunzulică, vicepreședinte cu atribuții de președinte al Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE). Oficialul a vorbit despre această problemă în cadrul emisiunii „Totul despre bani” de la DCBusiness.

România exportă componente, dar importă produse finite

Doru Frunzulică a atras atenția asupra faptului că România rămâne dependentă de importuri în aproape toate domeniile, de la bunuri de larg consum la echipamente industriale, în timp ce exporturile sunt concentrate pe câteva segmente înguste, în special componente auto.

„Exportăm o grămadă de lucruri, dar, cum să spun, exportăm anumite componente și importăm produsul finit, să zicem electronic sau electrocasnic. Exportăm foarte mult în industria automotive – piese și componente pentru autoturisme – dar importăm la greu autoturisme și mijloace de transport”, a spus Frunzulică, subliniind că această structură economică lasă România cu o valoare adăugată extrem de scăzută.

Situația creează un cerc vicios: România contribuie la lanțurile valorice europene și globale, dar captează foarte puțină valoare adăugată, ceea ce menține veniturile companiilor și ale salariaților la niveluri scăzute și împinge economia spre deficit extern.

Doar zece țări cu care avem excedent comercial

Deși România are o balanță comercială negativă de mai bine de un deceniu, există și câteva excepții punctuale. Frunzulică a enumerat principalele țări unde exporturile românești le depășesc pe cele importate, însă numărul lor este extrem de redus.

„Mai avem și țări cu care avem excedent comercial. Prima este Marea Britanie, pe locul doi Republica Moldova, apoi SUA, Ucraina, Franța. Mai avem Maroc, Japonia, Iordania, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită. Cu acestea zece țări suntem pe plus”, a spus șeful ARICE.

În cazul Marii Britanii, România a avut în 2024 un excedent de 1,688 miliarde euro, exportând în principal piese și accesorii auto, motoare cu piston, articole metalice, alcool etilic și produse farmaceutice. În schimb, importurile de autoturisme și produse finite continuă să crească accelerat.

Citește și: România, la un pas de sancțiuni dure de la Bruxelles

Exporturi militare nesemnificative, deși există potențial

Un alt exemplu al dezechilibrelor este industria de apărare. România exportă cantități reduse de armament și echipamente militare, deși există cerere, iar războiul din Ucraina a stimulat masiv investițiile în Europa de Est.

„Exportul nostru este foarte scăzut în materie de armament și capabilități militare. Abia acum facem, după nu știu câți ani, niște eforturi mari pentru atragerea de investiții. Au început deja unele investiții, este foarte bine, dar suntem mult în urmă”, a arătat Frunzulică.

Acest decalaj ar putea fi redus prin investiții în producția locală de echipamente destinate atât forțelor armate române, cât și exportului, în condițiile în care România are tradiție și expertiză în acest sector, dar a pierdut piață din lipsă de capital și de politici industriale coerente.

ARICE propune facilități fiscale pentru firmele care înlocuiesc importurile

Pentru a reduce dependența de importuri și a stimula apariția de noi exportatori, Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior propune introducerea unor facilități fiscale pentru companiile care înlocuiesc produse din import cu produse realizate în România.

„Este o măsură pe care am propus-o și actualului Guvern și sunt convins că actualul prim-ministru se va uita cu atenție la ea. Dacă le-am oferi companiilor avantaje fiscale pentru a produce în România ceea ce acum importăm, foarte mulți ar decide să fabrice aici”, a subliniat Frunzulică.

O astfel de măsură ar stimula dezvoltarea de capacități locale de producție, ar crea locuri de muncă și ar contribui la reducerea deficitului comercial, care a devenit o vulnerabilitate majoră a economiei naționale.

Context: România, dependentă de importuri și cu deficit comercial record

România înregistrează de mai bine de un deceniu un deficit comercial structural, ceea ce înseamnă că importă constant mai mult decât exportă. Această situație s-a accentuat în ultimii ani, pe fondul scăderii producției interne și al creșterii cererii pentru bunuri de consum importate.

Citește și: Exporturile României au crescut cu 3,7% în primele șapte luni, importurile cu 4,5% Analiză

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), în anul 2024 deficitul comercial a atins 34,7 miliarde euro, în creștere față de 33,1 miliarde euro în 2023. Exporturile de bunuri au însumat 103,2 miliarde euro, iar importurile 137,9 miliarde euro, rezultând un raport exporturi/importuri de doar 0,75, printre cele mai slabe din Uniunea Europeană.

Datele din primele șapte luni ale anului 2025 arată că tendința negativă continuă:

  • Exporturile au fost de aproximativ 60,4 miliarde euro,

  • Importurile au urcat la 79,6 miliarde euro,

ceea ce înseamnă un deficit de 19,2 miliarde euro doar în această perioadă.

Structura schimburilor comerciale arată dezechilibrul profund al economiei:

- Exporturile României sunt dominate de piese și componente auto, cablaje electrice, echipamente mecanice și produse agroalimentare brute, care aduc valoare adăugată redusă.

- Importurile sunt formate în principal din autoturisme, electronice, produse farmaceutice, produse petroliere rafinate, alimente procesate și materiale de construcții, toate având valoare ridicată.

Deficitul comercial ridicat afectează stabilitatea macroeconomică prin presiune asupra cursului de schimb, scăderea rezervei de valută și dependența de investiții străine, iar Comisia Europeană a avertizat în rapoartele din 2024 și 2025 că România trebuie să reducă rapid dezechilibrul extern pentru a evita declanșarea unei proceduri de deficit excesiv pe contul curent.

 

Youtube video image

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

Ştiri Recomandate

Ce riscă firmele de stat care nu își aprobă bugetele la timp

Guvernul introduce un instrument de presiune directă...

Alexandru Nazare / Foto: gov.ro
Liberty Galați, fostul Sidex
ANAF / Foto: DCBUsiness
Lingouri de aur, argint și cupru
Curtea Constituțională a României / Foto: Octav Ganea / Inquam Photos
Ministerul Finanțelor

Execuția bugetară pe 11 luni: deficit de 6,4% din PIB

Execuția bugetului general consolidat s-a încheiat, după...

Oameni pe stradă / Foto: Oana Pavelescu
Volodimir Zelenski în timpul discuțiilor cu Donald Trump la Mar-a-Lago
Schimb valutar. Freepik.com
Autostradă în șantier
Fabrică / Foto: Freepik
Testul rachetei de croazieră strategică cu rază lungă
ROBOR
Bani / FOTO: Freepik
Bani
Foto: Freepik.com
Banca Centrală a Austriei
Codul fiscal. Foto: AI - Freepik.com
Mașini în trafic
Centrală pe cărbune / sursa foto: Freepik.com
Harta Europei. Foto: Freepik.com
Foto: Pexels.com
Freepik.com
O combină recoltează grâu / Foto: Freepik
CE oltenia

Atac cibernetic asupra Complexului Energetic Oltenia

Activitatea Complexului Energetic Oltenia (CEO) a fost...

Benzinarie. Foto: Freepik.com
Dunare
Jeffrey Epstein și Leslie Wexner (dr) / Foto: DoJ

pixel