Avertismentul BNR: România, prinsă în epicentrul furtunii geopolitice

România nu mai este doar un spectator. Este o economie de frontieră, expusă simultan șocurilor energetice, financiare și de securitate.

Războiul din Ucraina, o amenințare care nu dispare

La granița României, războiul continuă să macine regiunea. BNR avertizează că conflictul din Ucraina rămâne cel mai mare risc extern pentru economia românească. Piețele energetice au fost deja zguduite, lanțurile de aprovizionare rămân fragile, iar costurile logistice sunt mult peste nivelurile pre-conflict.

Pentru România, efectele sunt imediate: rute comerciale modificate, transport mai scump, presiune pe inflație și o stare de insecuritate economică permanentă. Evoluții aparent îndepărtate se traduc rapid în facturi mai mari și în dezechilibre externe tot mai greu de controlat.

Citește și: România, vulnerabilă într-un eventual acord SUA–Rusia

Orientul Mijlociu, scânteia care poate reaprinde criza energetică

Instabilitatea din Orientul Mijlociu adaugă un nou strat de risc. Escaladările militare, atacurile asupra rutelor maritime și amenințările din zone-cheie precum Strâmtoarea Hormuz mențin petrolul și gazele sub presiune constantă.

BNR subliniază că, într-o Europă care încă se desprinde dureros de dependența energetică de Rusia, orice șoc suplimentar poate declanșa noi creșteri de prețuri. România, importator net de produse petroliere, resimte rapid aceste mișcări: la pompă, în industrie, în costul vieții.

Citește și: Temerile legate de bula AI lovesc Wall Street: Indicii majori, în scădere

Relația tot mai tensionată dintre Statele Unite și China nu mai este doar un conflict diplomatic. Este un proces de fragmentare economică globală, care afectează lanțurile de aprovizionare, tehnologia, semiconductorii și materiile prime strategice.

BNR avertizează că economiile emergente sunt cele mai vulnerabile într-un astfel de scenariu. România, dependentă de importuri tehnologice și de investiții străine, riscă întârzieri în proiecte, costuri mai mari și o frânare a fluxurilor de capital.

Piețe financiare tensionate și dobânzi care apasă economia

Conflictele geopolitice se reflectă direct în piețele financiare. Volatilitatea ridicată, ajustările bruște ale activelor și deciziile marilor bănci centrale creează un climat de incertitudine constantă.

BNR atrage atenția că nivelul ridicat al datoriei publice globale amplifică riscul de contagiune, iar economiile emergente sunt primele lovite. România intră în această perioadă cu un deficit bugetar de 8,4% din PIB și o datorie publică de peste 57% din PIB, ceea ce înseamnă costuri de finanțare mai mari exact când spațiul de manevră este mai mic.

Lanțuri de aprovizionare fragile. Riscurile revin în valuri

Problemele logistice nu au fost rezolvate, ci doar amânate. Războaiele, tensiunile comerciale și schimbările climatice pot declanșa rapid noi blocaje.

BNR indică sectoare-cheie expuse: industria auto, construcțiile, IT-ul și producția de echipamente electrice. Pentru România, un actor important în exportul de componente auto și cablaje, un nou val de perturbări ar putea însemna comenzi mai puține, producție redusă și presiune pe locurile de muncă.

Războiul invizibil: atacurile cibernetice

Geopolitica nu se mai poartă doar cu tancuri și rachete. BNR avertizează că România se confruntă cu un val tot mai mare de atacuri cibernetice, multe corelate cu tensiunile regionale. Doar în 2024 au fost raportate peste 27 de milioane de evenimente cibernetice, inclusiv asupra sistemului financiar.

Într-un context de război hibrid, infrastructurile critice – energie, transport, comunicații – devin ținte strategice.

O Europă vulnerabilă energetic, o Românie nepregătită

BNR avertizează că Europa rămâne expusă pe partea de gaze, iar tranziția energetică necesită investiții rapide și consistente. România a absorbit doar 10,7 miliarde de euro din PNRR, iar întârzierile din proiectele energetice sporesc riscul unor noi crize.

Fără investiții accelerate în producție, stocare și transport, România riscă să retrăiască episoade critice precum tensiunile din Sistemul Energetic Național sau problemele de la barajul Paltinu.

Costul real: populația și economia de zi cu zi

În spatele tuturor acestor riscuri se află efectele directe asupra oamenilor și firmelor: facturi la energie care pot exploda, prețuri alimentare instabile, transport mai scump, credite cu dobânzi ridicate, investiții amânate și o piață a muncii mai fragilă.

BNR subliniază că interconectarea economiei românești cu piețele globale face ca fiecare șoc extern să se transmită aproape instantaneu în interior.

România intră în 2026 într-un context geopolitic exploziv, cu vulnerabilități interne majore. Mesajul BNR este clar: crizele globale nu mai sunt un risc teoretic, ci o amenințare directă, imediată și cumulativă pentru economia românească.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.