Ce semnal dau indicii ROBOR și IRCC, de care depind dobânzile, pentru economie

Piața monetară continuă să transmită un semnal de stagnare, deși inflația anuală a coborât sub 5%. Datele publicate de Banca Națională a României arată că indicii interbancari ROBOR și ROBID au rămas aproape neschimbați în ultima săptămână, iar IRCC, utilizat ca reper pentru creditele populației, se menține de asemenea peste 5,9%.

În paralel, licitațiile Ministerului Finanțelor au atras cerere solidă, însă randamentele acceptate de investitori se situează constant peste 6%, ceea ce arată că finanțarea statului este percepută drept riscantă, iar prima de risc rămâne ridicată.

ROBOR și ROBID, în blocaj deasupra pragului de 6%

ROBOR la 3 luni, reperul utilizat pentru majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a menținut în jurul valorii de 6,12%, iar ROBOR la 6 luni la circa 6,14%, fără variații semnificative față de săptămâna precedentă. ROBID, rata la care băncile se împrumută între ele, s-a situat în jurul a 5,85% la 3 luni și 5,92% la 6 luni.

Aceste niveluri arată că băncile continuă să evalueze riscurile de lichiditate ca fiind ridicate și preferă să nu relaxeze condițiile de finanțare, chiar dacă inflația a coborât vizibil față de maximele din 2022, când depășise 16%.

În acest context, BNR menține dobânda-cheie la 7% și nu dă semnale privind o relaxare apropiată a politicii monetare. Oficialii băncii centrale au avertizat că reducerile premature ar putea reaprinde presiunile inflaționiste și ar destabiliza anticipațiile pieței. Prin urmare, costul de referință al banilor pe piața interbancară rămâne ridicat.

Citește și: BNR are bani de „vremuri grele”: rezervele au sărit cu 2 miliarde € într-o lună

IRCC rămâne ridicat, creditele noi sunt tot mai scumpe

Indicatorul de referință pentru creditele acordate populației după mai 2019, IRCC, a fost calculat recent la 5,94% pentru trimestrul IV, în ușoară scădere față de nivelul anterior de 5,96%. Această ajustare marginală nu este însă suficientă pentru a reduce semnificativ ratele lunare, iar creditarea nouă rămâne anemică. Băncile mențin marje ridicate de risc și preferă plasamentele pe termen scurt, în detrimentul împrumuturilor către populație și IMM-uri, considerate mai riscante într-un context macroeconomic incert.

Randamente ridicate la titlurile de stat

Și pe piața titlurilor de stat se observă aceeași prudență. Ministerul Finanțelor a reușit să atragă lichiditate la ultimele licitații, însă randamentele acceptate de investitori au rămas în jur de 6,15% pentru scadențe la 3 ani și 6,4% pentru maturități mai lungi. Aceste niveluri sunt incompatibile cu o eventuală reducere rapidă a dobânzii-cheie și arată că investitorii cer o compensație suplimentară pentru riscul fiscal al României, în contextul unui deficit bugetar ridicat și al încetinirii consolidării fiscale.

Piața așteaptă semnale de la BNR

Costul ridicat al finanțării interbancare afectează direct creditarea economiei reale. Companiile mici și mijlocii amână proiectele de investiții, iar cererea pentru credite ipotecare s-a redus considerabil.

Băncile joacă defensiv și evită expunerea suplimentară, preferând lichiditatea pe termen scurt și plasamentele sigure. Dacă BNR nu va oferi în lunile următoare semnale clare privind începutul unui ciclu de relaxare monetară, stagnarea creditării riscă să se prelungească, cu efecte asupra creșterii economice în trimestrul IV.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.