Ce vor face FMI și UE în cazul deficitul bugetar de peste 3% din România

Procedura a fost declanșată împotriva României o singură dată, în 2009, când Comisia a stabilit că deficitul bugetar din 2008, de 5,2% din PIB, nu putea fi considerat o depăşire excepţională şi nici temporară a pragului acceptat prin Pactul de Stabilitate și Creștere (PSC), apreciere care s-a făcut în cazul altor state afectate sever de criza globală și recesiunea subsecventă.

Practic, în situația în care statele membre deviază de la traiectoria de ajustare a deficitului structural, Comisia Europeană deschide Procedura de deviere semnificativă de la OTM, recomandând statelor să implementeze măsuri prin care să corecteze această deviere. România, alături de Ungaria, este încadrată în această procedură începând cu 2017 și, conform etapelor procedurii, raportează Comisiei (în aprilie și în octombrie) evoluțiile economice, situația fiscal-bugetară și măsurile implementate ca urmare a recomandărilor formulate de către Comisie. Un astfel de raport, semnat de fostul ministru al finanțelor Eugen Teodorovici, a fost transmis Comisiei în data de 15 octombrie 2019 ca răspuns la recomandările formulate de către aceasta în iunie 2019, iar proiecțiile din cadrul raportului transmis de România indică ajustarea deficitului structural începând abia cu 2022.

Concret, conform documentelor oficiale, Comisia a solicitat României să reducă din cheltuieli dacă nu implementează măsuri pentru majorarea semnificativă și rapidă a veniturilor, ajustările structurale totale solicitate de executivul european fiind de 1,7% din PIB în 2019 și 1,95% din PIB în 2020.

Mircea Coșea, despre amânarea legii pensiilor

Marți, Ministerul Finanțelor Publice a publicat proiectul de ordonanță de urgență privind rectificarea bugetară, care prevede o diminuare a veniturilor de peste 18 miliarde de lei și un deficit de 4,3% din PIB. Totodată, ministrul Finanțelor Florin Cîțu a anunțat marți că bugetul pe 2020 va fi construit pe un deficit de 3,5% și asta în contextul în care se va respecta legislația în vigoare privind majorările de pensii, anume implementarea majorării pensiilor cu 40% de la 1 septembrie 2020.

Potrivit estimărilor Consiliului Fiscal, calendarul majorărilor de pensii duce deficitul la 7% din PIB în 2022, în condițiile în care impactul pe doar 3 luni în 2020 este de 0,6% din PIB. Însă importantă pentru decizia de declanșare a procedurii este disponibilitatea Guvernului pentru corectarea abaterii, disponibilitate pe care cabinetul Orban a comunicat-o deja instituțiilor europene și instituțiilor financiare internaționale.

În cazul declansării procedurii, România ar avea o perioadă inițială de șase luni pentru aplicarea măsurilor de corecție a abaterii de la ținta de deficit din recomandarea Consiliului, care deobicei este transmisă Guvernului în luna iunie. Premergător, Comisia trebuie să înceapă o analiză, urmată de o propunere care trebuie aprobată de Consiliu.

Conform procedurilor, depăşirea deficitului poate fi sancţionată cu amenzi în cazul statelor din zona euro sau îngheţarea fondurilor europene pentru ţările din afara uniunii monetare la începutul anului următor luării deciziei, în cazul unor depășiri repetate. Suspendarea fondurilor structurale poate fi parțială sau integrală, în funcție de cât de dispusă este țara în cauză să ia măsurile din recomandarea Comisiei pentru reducerea deficitului în marjele prevăzute de PSC.

În cazul în care statul membru ia măsurile corective necesare, Consiliul ridică suspendarea creditelor de angajamente şi, în acelaşi timp, decide reincluderea lor în buget.

Pe de altă parte, deficitul bugetar sub 3% din PIB reprezintă, de asemenea, un criteriu obligatoriu pentru adoptarea euro, dar autorităţile române nu urmăresc aderarea la uniunea monetară înaintea anului 2024.

Un scenariu negativ pentru anul viitor ar fi cel în care România s-ar angaja la reducerea deficitului, însă Comisia și alte instituții precum FMI sau agențiile de rating nu ar considera că măsurile de redresare a deficitului sunt suficiente. Asta în condițiile în care ministrul Finanțelor a anunțat că are în vedere un deficit de 3,5% pentru bugetul din 2020.

Asta ar putea crea un cartof fierbinte la București, în contextul în care 2020 este un an electoral dublu iar guvernul Orban, prin mai multe voci, a anunțat că va respecta legislația în vigoare și anume că va majora pensiile de la 1 septembrie 2020. Potrivit oficialilor guvernamentali, bugetul pe 2020 ar urma să includă banii pentru majorare.

Pe termen scurt, cea mai gravă consecință a depăşirii limitei de deficit bugetar și declanșării procedurii de deficit excesiv ar fi fragilizarea poziţiei României pe pieţele internaţionale, astfel că dobânzile aferente împrumuturilor acordate României vor presupune costuri mai ridicate.

Pentru ca Consiliul să încheie procedura trebuie să aprecieze că deficitul bugetar excesiv a fost corectat și că acesta va continua să scadă în următorii doi ani după ce a fost redus într-un an bugetar sub pragul de referință de 3% din PIB.

Analiștii chestionați de către MEDIAFAX au precizat că o eventuală procedură de infringement pentru depășirea țintei de deficit de 3% din PIB de către România ar fi una îndelungată și că este puțin probabil să se întâmple ceva dramatic pe termen scurt în acest sens, în condițiile în care există o dispută la nivel european privind limita de 3%, iar în trecut și alte țări au depășit acest prag.

Deficitul bugetar a urcat la 2,8% din PIB (28,8 miliarde de lei) în primele zece luni ale anului, potrivit datelor publicate marți de MFP.

Reglementările bugetare din Tratatul de la Maastricht au fost reformulate în anul 2005, grupate sub denumirea oficială Pactul de Stabilitate şi Creştere (PSC), unde este setat pragul de 3% în cazul deficitului bugetar și o perioadă mai îndelungată de corectare a abaterii de deficit.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.