Năsui: Legea capitalului social scoate din joc micii antreprenori

Deși este prezentată oficial drept o măsură de „disciplină financiară” și „creștere a bancabilității”, impactul real se vede deja: firmele mici și antreprenorii aflați la început de drum sunt cei mai afectați, în timp ce băncile și companiile mari, deja capitalizate, sunt avantajate structural. Potrivit lui Claudiu Năsui, legea mută echilibrul economic în defavoarea inițiativei private și consolidează un model dependent de finanțarea bancară.

Firmele mici și start-up-urile, principalii perdanți

Pentru firmele mici și pentru antreprenorii aflați la început de drum, capitalul social mai mare înseamnă bani blocați încă din prima zi. Sume care, în mod normal, ar fi fost folosite pentru echipamente, chirii, salarii sau marketing sunt imobilizate într-o categorie contabilă care nu generează lichiditate.

În paralel, restricționarea împrumuturilor acordate de acționari elimină una dintre cele mai flexibile forme de finanțare. Pentru multe start-up-uri, împrumutul acționarului este soluția prin care afacerea supraviețuiește primilor ani, în lipsa accesului la credit bancar. Noua lege transformă această practică într-o opțiune dificilă sau chiar neatractivă.

Citește și: Cum afectează legea capitalului social IMM-urile. Năsui: Legea care lovește direct în firmele mici

Antreprenoriatul devine mai scump și mai riscant

Creșterea costurilor inițiale și limitarea surselor de finanțare cresc automat riscul antreprenorial. Practic, legea ridică pragul de intrare în economie: nu mai este suficient să ai o idee și un plan de afaceri, ci trebuie să dispui de capital mai mare și de o structură financiară conformă cu cerințele statului.

Economiștii avertizează că astfel de bariere reduc numărul de firme nou-înființate și descurajează inițiativa privată, în special în zonele slab dezvoltate sau în rândul tinerilor antreprenori.

Cine câștigă: băncile și firmele mari

În timp ce firmele mici sunt împinse în afara jocului sau obligate să se adapteze forțat, marile companii și băncile sunt avantajate. Firmele mari sunt deja capitalizate, au acces facil la credite și îndeplinesc criteriile de „bancabilitate” invocate de Guvern.

Pentru bănci, legea creează un mediu favorabil: finanțarea prin acționari este descurajată, iar firmele sunt împinse către credite bancare, chiar și atunci când nu sunt pregătite financiar pentru ele. Practic, statul intervine pentru a orienta decizia economică într-o direcție favorabilă sistemului bancar.

O piață mai rigidă, mai puțin competitivă

Pe termen mediu, efectul cumulat al legii este rigidizarea pieței. Mai puține firme noi, mai puțină concurență și o concentrare mai mare a activității economice în mâinile jucătorilor mari. În loc să stimuleze disciplina financiară, legea riscă să sufoce exact segmentul care aduce dinamism și inovare în economie.

În absența unor mecanisme diferențiate – de exemplu, praguri adaptate dimensiunii firmei sau domeniului de activitate – măsura tratează uniform realități economice foarte diferite.

Efecte în lanț asupra economiei

Reducerea numărului de firme noi afectează direct ocuparea forței de muncă, inovarea și creșterea economică. IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a economiei românești, iar orice măsură care le limitează dezvoltarea are efecte în lanț asupra bugetului, consumului și investițiilor.

Criticii legii avertizează că impactul negativ nu va fi imediat vizibil în statisticile oficiale, dar se va acumula în timp, sub forma oportunităților pierdute și a unei economii mai puțin flexibile.

O alegere politică, nu o necesitate economică

În opinia lui Claudiu Năsui, legea nu răspunde unei urgențe economice reale, ci reflectă o alegere politică: preferința pentru un model economic controlat, predictibil pentru stat și bănci, dar restrictiv pentru antreprenori.

„Capitalul social și bancabilitatea nu se impun prin lege, ci se construiesc în timp, prin piață”, susține fostul ministru, avertizând că intervenția statului în structura financiară a firmelor riscă să frâneze dezvoltarea economică.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.