Centrale problematice pentru mediu. Mircea Fechet explică ce se întâmplă cu viitorul energetic al României

Un test asupra rezilienței energetice din România l-am văzut cu toții recent când consumul dat de zilele caniculare a exercitat o presiune mare asupra unităților de producție din toată țara. Cea mai potrivită soluție identificată de autorități pentru a compensa acea cerere a fost energia bazată pe combustibilii fosili.

Inițial, gazda emisiunii, jurnalistul Val Vâlcu, l-a întrebat pe ministrul Mediului cum rămâne cu normativele europene privind închiderea centralelor pe cărbune. 

”În PNRR nu există niciun rând în care să spună că trebuie să închidem vreo termocentrală. Până la urmă este decizia fiecărei municipalități de a se încălzi așa cum crede de cuviință și, dimpotrivă, avem exemple în România de capacități care se deschid chiar acum. Cred că cel mai bun exemplu este cel de la Mintia, unde discutăm despre o investiție de multe milioane de euro în vederea producerii de energie electrică folosind combustibili fosili, în speță gaz, deci nu se pune problema să le închidem, cu atât mai mult cu cât zăcământul din Marea Neagă, de la Neptun Deep încă nici nu a început exploatarea.

Noi o să avem în continuare cantități însemnate de combustibili fosili pe care sper să îi folosim în România, atât pentru producerea energiei electrice cât și în alt surse. În același timp este adevărat că România se bucură de un mix energetic cu o componentă însemnată de energie regenerabilă. Mă refer aici la hidro, eolian și solar, dar și cele două reactoare de la Cernavodă, a spus Mircea Fechet.

O nouă metodă de stocare a energiei regenerabile

Val Vâlcu adaugă că, deși la nivel de țară există planuri mari pentru sporirea unităților de producție regenerabilă, nu stăm tocmai bine la capitolul stocare, lucru care, în cele din urmă, ar zădărnici aceste investiții în energia curată. Ministrul Mediului a dat un exemplu folosit de alte țări, anume stocarea în hidrocentrale.

”Ceea ce vreau să spun, deși nu este domeniul meu, este că stocarea nu înseamnă doar acumulatori. Aici este o discuție întreagă. Dacă tehnologia de stocare, folosind acumulatorii este suficient de matură, de fezabilă și de ieftină pentru a lua în calcul un astfel de tip de stocare pentru că o altă metodă foarte eficientă de a stoca energie este folosirea amenajărilor hidroenergetice. Sunt foarte multe țări care folosesc tehnologii hidro prin pompaj. Practic, folosesc aceste acumulări hidro ca niște baterii. Am avut multe discuții cu ministrul Energiei pe marginea acestui subiect și fără îndoială stocarea energiei este o preocupare majoră a acestuia, nu doar la Tarnița, pentru că este un proiect foarte mare”, spune Ministrul Mediului.

Aviz pentru hidrocentrala de la Răstolița

Cu o putere instalată de 35,2 MW, hidrocentrala de la Răstolița, este prima de acest tip construită după 1989, deși întâmpină dificultăți pentru punerea în funcțiune, cum se întâmplă cu alte amenajări de acest tip, având în vedere împotrivirea unor grupuri de mediu pentru acest proiect.

”Pentru Răstolița m-am ocupat personal, nu pot să nu fiu interesat de securitatea energetică a României. Dacă acea amenajare hidro este finalizată în procent de peste 90%, cred că noi avem obligația de a o exploata și de a ne bucura de ea. Nu vreau să dau mai multă importanță decât trebuie acelor ONG-iști care spun să oprim tot, să dărâmăm amenajările hidro pentru că nu este cazul. Avem parcuri naționale extraordinare, o biodiversitate pe care o protejăm, dar asta nu înseamnă că nu putem să le avem pe abele. Am fost personal de două ori acolo iar mâine în ședința Comitetului de analiză tehnică se va face un pas foarte mare înainte în vederea acordului de mediu și cred că anul acesta vom avea primul kwh în acumularea energetică de la Răstolița”, a conchis Mircea Fechet.

VIDEO:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.