Afacere de succes. Andreea Raicu, un exemplu de cum arată un business sănătos
Andreea Raicu, probabil una...
Primele întreruperi de producție: Japonia și SUA
La sfârșitul lunii mai, Suzuki a anunțat oprirea temporară a producției modelului Swift la o fabrică din Japonia, invocând lipsa unor piese ce conțin pământuri rare. În paralel, Ford a întrerupt pentru o perioadă producția SUV-urilor sale într-o fabrică din Chicago, din același motiv: lipsa pieselor care folosesc magneți pe bază de neodim.
Exporturile de pământuri rare au fost limitate de China începând cu aprilie, ca răspuns la tarifele impuse de administrația Trump. Printre materialele afectate se numără disproriul și terbiul – două elemente grele esențiale în magneții folosiți pentru motoarele vehiculelor electrice și hibride.
O dependență riscantă de China
În prezent, China controlează peste 80% din piața globală de magneți de neodim, în timp ce Japonia are doar 10%. Magneții chinezești sunt cu 30% mai ieftini decât cei produși local în Japonia, ceea ce a determinat mulți furnizori să se bazeze pe importuri din China pentru a-și reduce costurile.
Deși producători precum Shin-Etsu Chemical, Proterial (fost Hitachi Metals) și Daido Steel spun că au stocuri suficiente pe termen scurt, presiunea se acumulează. Suzuki India a fost deja forțată să își reducă drastic ținta de producție de vehicule electrice pentru perioada aprilie-septembrie, ceea ce reflectă impactul imediat al crizei.
Soluții tehnologice, dar prea scumpe pentru o implementare largă
Unele companii japoneze au făcut pași în direcția reducerii dependenței de pământuri rare. De exemplu, Daido Steel a dezvoltat un magnet pentru motoarele hibride care nu folosește disproriu sau terbiu, utilizat deja de Honda încă din 2016. Nissan Ariya folosește un motor complet fără magneți. Cu toate acestea, costurile mai ridicate ale acestor alternative au împiedicat o adoptare masivă.
Japonia caută alternative strategice la China
Cererea de pământuri rare în Japonia a crescut cu 15% în 2024, atingând 18.835 de tone, potrivit Japan Society of Newer Metals. Statul nipon investește în diversificarea surselor: a sprijinit financiar compania australiană Lynas și a intrat într-un proiect de rafinare în Franța.
Planurile Japoniei de a-și procura cel puțin 30% din necesarul de disproriu și terbiu din afara Chinei până în 2030 sunt, conform autorităților, „în grafic”.
Un deja-vu periculos: blocajele din 2010 se repetă
Situația actuală amintește de criza din 2010, când Beijingul a restricționat exporturile de pământuri rare către Japonia după un incident naval în apropierea insulelor Senkaku. Deși lecția a fost cunoscută, industria auto pare că nu s-a pregătit suficient, iar liniile de producție încep din nou să se închidă, într-o reeditare a unui coșmar logistic.
Realitatea din teren contrazice ferm afirmațiile lui Trump
Deși Donald Trump susține că Statele Unite sunt „aproape de un deal” cu China, realitatea economică contrazice ferm această afirmație. Publicația Nikkei arată că restricțiile impuse de Beijing asupra exporturilor de pământuri rare afectează deja industria auto globală. Suzuki și Ford au suspendat temporar producția din cauza lipsei de componente esențiale fabricate cu magneți din neodim, material dominat aproape în totalitate de China.
Decizia Chinei de a limita exportul a șapte pământuri rare, inclusiv disproriu și terbiu – elemente critice pentru vehicule electrice și hibride – a fost un răspuns direct la tarifele „reciproce” impuse de administrația Trump. Este un semnal clar că tensiunile comerciale nu s-au redus, ci dimpotrivă, s-au amplificat.
În timp ce Washingtonul încearcă să transmită un mesaj de calmare a piețelor, Beijingul acționează strategic, lovind în lanțuri de aprovizionare esențiale pentru SUA și Japonia. Faptul că mari producători auto se confruntă deja cu blocaje demonstrează că nu există o dezescaladare reală, iar un eventual acord este departe.
Chiar dacă Japonia și alte state încearcă să-și diversifice sursele de pământuri rare, dependența de China rămâne critică – aceasta controlează peste 80% din piața globală a magneților de neodim. În aceste condiții, afirmația lui Trump pare mai degrabă o mișcare de imagine decât reflectarea unui progres real în relațiile bilaterale. Realitatea din fabrici arată că, pentru moment, războiul comercial continuă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.
Andreea Raicu, probabil una...
CFR Călători trage un semnal de...
Toți contribuabilii, inclusiv...
Noile cărți electronice de identitate, emise cu...
România a produs, în primele...
În urma zvonurilor privind o...
Ilie Boloja atrage atenția că România se confruntă cu o...
După ce și-a câștigat un nou mandat cu mesajul...
Activiștii anti-turism de masă...
A fost depus la Senat un...
Restricțiile impuse de China...
Agenţia pentru Energie Nucleară din Kazahstan a anunţat...
Renault Group a lansat două...
Conflictul, reconcilierea și...
Escaladare periculoasă în...
Strategie Grains şi-a...
Sindicaliștii Metrorex...
Prețul petrolului a crescut cu...
Directoratul Național de...
Deficitul de cont curent a...
Leul s-a depreciat vineri, 13...
Un economist cu profil...
Programul Rabla Auto 2025...
Rusia susține că a testat cu...