China intră în lupta mondială pentru aur

Banca Centrală a Chinei (PBOC) foloseşte Bursa de Aur de la Shanghai (SGE) pentru a curta băncile centrale din ţările prietene să cumpere lingouri şi să le depoziteze în interiorul Chinei, au dezvăluit sursele care au dorit să îşi păstreze anonimatul. Demersurile s-au derulat în ultimele luni şi au stârnit interesul a cel puţin unei ţări din Asia de Sud-Est, au precizat sursele.

Această mişcare ar consolida rolul Beijingului în sistemul financiar global, promovând obiectivul său de a crea o lume mai puţin dependentă de dolar şi de centrele financiare occidentale precum SUA, Marea Britanie şi Elveţia. Ţările din întreaga lume au achiziţionat aur ca o soluţie de protecţie împotriva riscurilor geopolitice în creştere, creând oportunitatea pentru PBOC de a oferi un refugiu pentru un activ considerat crucial ca un amortizor împotriva şocurilor economice.

Rezervele ar urma să fie păstrate în depozitele care au legătură cu Consiliul Internaţional al SGE, care se află sub incidenţa PBOC şi a fost înfiinţat de banca centrală chineză în 2014, ca principalul loc pentru străinii care vor să facă tranzacţii cu aur cu omologii chinezi. Rezervele ţărilor străine ar urma să fie alcătuite din noi achiziţii de aur, mai degrabă decât din relocarea stocurilor existente, au precizat sursele.

Deşi mişcarea Chinei marchează un alt pas către consolidarea rolului său în tranzacţionarea globală de lingouri, aceasta rămâne departe de a fi o provocare pentru centre consacrate precum Marea Britanie. Seifurile Băncii Angliei deţin peste 5.000 de tone din rezervele mondiale, în valoare de aproape 600 de miliarde de dolari americani, ceea ce consolidează rolul oraşului ca piaţă principală pentru acest metal preţios. Serviciile de custodie, care protejează activele în numele clienţilor, sunt esenţiale pentru un centru al aurului, contribuind la creşterea credibilităţii şi la atragerea mai multor tranzacţii.

Rezervele de aur ale Băncii Centrale a Chinei sunt la jumătate

Comparativ, rezervele de aur ale Băncii Centrale a Chinei sunt la aproximativ jumătate, ceea ce o plasează pe locul cinci în clasamentul global al băncilor centrale deţinătoare de aur, potrivit Consiliului Mondial al Aurului. Cu toate acestea, piaţa internă a Chinei pentru aur, fie sub formă de bijuterii, fie sub formă de lingouri şi monede pentru investiţii, este cea mai mare din lume.

Stimularea şi mai mult a comerţului local cu aur ar trebui să ajute Beijingul să îşi accelereze campania de reducere a dependenţei de dolar şi de internaţionalizare a yuanului. Preţul aurului s-a dublat în ultimii doi ani, ajungând la peste 3.700 de dolari americani uncia, şi recent a depăşi recordul ajustat la inflaţie stabilit în 1980. Creşterea fulgerătoare ar putea continua, analiştii de la Goldman Sachs Group Inc. prognozând că ar putea ajunge la 5.000 de dolari americani uncia, dacă doar 1% din deţinerile private de obligaţiuni emise de Trezoreria SUA s-ar muta în aur.

Pentru potenţialii clienţi, seifurile chinezeşti ar putea fi o opţiune atractivă pentru a-şi face rezerve şi a evita riscul de a fi excluşi de pe pieţele financiare mondiale. Cumpărarea de aur de către băncile centrale s-a accelerat după ce SUA şi aliaţii săi au îngheţat rezervele valutare ale Rusiei în 2022, după invazia Ucrainei.

"China încearcă să devină o parte mai importantă şi mai influentă a infrastructurii financiare. Dacă ţările aleg să-şi depoziteze aurul în China, vor renunţa la uşurinţa şi lichiditatea din Londra", a declarat Nicholas Frappell, director pentru piaţa internaţională la ABC Refinery. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.