Ciucă, discuții cu reprezentanții Confederației Patronale Concordia pe tema Schengen

Printre subiectele abordate s-au numărat și combaterea crizei generate de prețurile la energie și gaze naturale, legislația privind dialogul social, evoluția economiei în ultimul trimestru al acestui an și  așteptările pentru 2023. 

“Guvernul României a alocat resurse importante pentru sprijinirea cetățenilor și a economiei în acest an. Vom consolida aceste pachete de sprijin pentru a oferi siguranță și predictibilitate românilor și mediului de afaceri. În pofida dificultăților generate de efectele agresiunii militare ruse din Ucraina și a celor generate în economie de prețurile la energie, am continuat să facem eforturi substanțiale pentru atingerea obiectivelor de țară, precum aderarea la Spațiul Schengen și la OCDE. Sunt oportunități importante atât pentru cetățenii noștri, cât și pentru economie. Sprijinul acordat de societatea civilă și mediul de afaceri este esențial pentru reușita noastră”, a declarat premierul Nicolae-Ionel Ciucă.

Reprezentanții Confederației Patronale Concordia au salutat deschiderea spre dialog din ultimele 12 luni a Guvernului României și și-au manifestat disponibilitatea de a sprijini Executivul pentru implementarea reformelor din PNRR și pentru obținerea statutului de țară membră OECD. 

La discuțiile cu membrii conducerii Confederației Patronale Concordia, din partea Guvernului, au participat și ministerul Finanțelor, Adrian Câciu, alături de reprezentanți ai  Ministerului Energiei, ai Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și ai Ministerul Afacerilor Externe.

Citește și:

Majorarea salariului minim. Patronatele resping ideea că se opun. Sumele propuse

Preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, Florin Jianu, a declarat după întâlnirea Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, că patronatele pe care le reprezintă sunt de acord cu creşterea în 2023 a salariului minim pe economie la 3.000 lei, dar propune îngheţarea contribuţiilor la 2.550 lei, astfel încât câştigul salarial net să fie de 1.963 lei.

"Astăzi (miercuri 17 noi. n.r.) Guvernul ne-a invitat să asculte propunerile patronatelor şi sindicatelor cu privire la salariul minim pe economie, vom mai avea din nou o întâlnire de lucru luni sau marţi dimineaţă pentru a vedea şi care este propunerea Guvernului. Atât patronatele, cât şi sindicatele au înaintat o serie de propuneri", a afirmat Jianu, într-o declaraţie la Palatul Victoria.

Preledintele CNIPMMR a explicat că: "În ceea ce priveşte propunerea confederaţiei pe care eu o reprezint, a Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, a fost aceea ca în 2023 salariul minim să fie de 3.000 lei, cu îngheţarea contribuţiilor la 2.550 lei, aşa încât efectiv în mână oamenii să câştige mai mult. E vorba de un câştig net de 1.963 lei, faţă de 1.800 lei cât ar fi în propunerea publică pe care am văzut-o, însă neasumată în acest moment de Guvern, aceea ca salariul minim să fie de 3.000 lei, cu 200 de lei scutiţi de taxe şi impozite. Aceasta a fost propunerea noastră”.

Florin Jianu a respins ideea că patronatele nu ar fi de acord cu creşterea salariului minim pe economie: "Suntem cu toţii conştienţi că salariul minim pe economie trebuie crescut de la 1 ianuarie 2023. Aş vrea să demitizăm acea abordare în care patronatele nu sunt de acord cu creşterea salariului minim pe economie. De altfel, în propunerea noastră, aşa cum spuneam, salariul net, ceea ce încasează oamenii în mână, ar fi mai mare decât ceea ce propune Guvernul, condiţia pe care noi am pus-o şi am ridicat-o cu privire la creşterea salariului minim pe economie e aceea a susţinerii sub control a creşterilor din energie", a adăugat Jianu.

El a susţinut că a primit sute de mesaje potrivit cărora sunt abuzuri în ceea ce priveşte contractele pe energie.

"Ceea ce am solicitat Guvernului e ca, până intră în vigoare noua reglementare de la 1 ianuarie, să găsim o schemă de compensare a pierderilor pentru IMM-uri, cei care vor fi afectaţi de preţurile ridicate la energia electrică, respectiv ca într-un termen rezonabil să avem un calendar asumat pentru ceea ce înseamnă Fondul de modernizare, fond care, reamintesc, pune la dispoziţia României 12 miliarde de euro, necheltuiţi în acest moment, ceea ce ar asigura o independenţă energetică atât pentru IMM-uri româneşti, cât şi pentru consumatorii casnici şi ar ajuta în general economia", a adăugat Jianu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.