Coșmarul de pe DN1. Ministrul Bode știe cum se poate rezolva situația

"Peste şase ani vom sta 17 ore pe DN1. Este inadmisibil să stăm cu mâinile în sân şi să nu ne uităm la variante alternative la acest trafic sufocant pe DN1. Şi atunci, prima varianta alternativă şi cea mai la îndemâna autorităţilor, în cazul nostru Ministerul Dezvoltării, prin Compania Naţională de Investiţii, este drumul judeţean 102 i Câmpina-Valea Doftanei- limita cu judeţul Braşo-Săcele. (...) Avem 27,5 kilometri de la Câmpina la Valea Doftanei, drum reabilitat, covor asfaltic în condiţii foarte bune de circulaţie. De la Valea Doftanei până la limita cu judeţul Braşov sunt 14 kilometri de drum judeţean, din care 3 kilometri sunt în reabilitare, asfaltare prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, mai rămânând 11 kilometri de reabilitat. De la limita judeţului Braşov până la Săcele mai sunt 14 kilometri. 11 kilometri în Prahova şi 14 km în Braşov, soluţia din punctul nostru de vedere, discutată la cel mai înalt nivel, cu prim ministrul, cu ministrul Dezvoltării şi doamna preşedinte al Companiei Naţionale de Investiţii", a spus ministrul.

El a subliniat că CNI are în acest an 1,1 miliarde lei credite de angajament în buget, având astfel deschiderile necesare pentru a susţine ce înseamnă finanţare pe cele 2 obiective (11 plus 14 km)

"Am făcut un calcul, pe PNDL cei 3 km costă circa 710.000 euro pe km. Să mergem pe maxim, 1 milion pe km. Vorbim de 25 milioane de euro, aproximativ 125 milioane lei. Cele două obiective sunt predate prin procedură către Compania Naţională de Investiţii, ei realizează avizarea, propun hotărârea de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economic, studiul de fezabilitate, dacă nu există, licitaţie, proiectare şi execuţie şi finanţarea acestui obiectiv. Când finalizează obiectivul îl predau către proprietar, Consiliul judeţean Prahova, respectiv Consiliul judeţean Braşov. Estimarea lor e la 20-22 luni, sub 2 ani, se pot realiza. Pe tot ce înseamnă tronsonul Prahova avem documentaţie finalizată şi scoaterea din fondul forestier a suprafeţei de pădure necesară pentru a fi predat către antreprenor respectivul traseu pentru a realiza obiectivul. Acelaşi lucru îl vom face pe sectorul judeţului Braşov. Facem toate demersurile pentru scoaterea din circuitul forestier a suprafeţei necesare pentru realizarea acestui obiectiv. Astfel, într-un termen relativ scurt, avem alternativă la circulaţia pe Valea Prahovei pentru traficul uşor, până la 7,5 tone", a explicat Bode.

Citește și Autostrăzile Comarnic-Braşov şi Unirii. Se anulează parteneriatul public-privat

Acesta a menţionat că, din măsurătorile de trafic, a rezultat că în momentele de vârf, când drumul de la Bucureşti la Braşov se face în 6-7 ore, 30% dintre cei care circulă pe acest drum nu merg în staţiunile de pe Valea Prahovei, ci sunt în tranzit şi vor putea alege noua variantă.

Totodată, ministrul a mai semnalat că, până acum, nimeni "nu a avut bunăvoinţa" de a aduce la aceeaşi masă instituţiile guvernamentale responsabile, Compania de Drumuri, Ministerul Transporturilor, cel al Fondurilor Europene, Ministerul Dezvoltării şi autorităţile locale.

"I-am adus noi, pentru prima dată. Cele 5 primării de pe Valea Prahovei: Azuga, Buşteni, Comarnic, Sinaia, Predeal. Următoarea întâlnire va avea loc miercuri, pentru a avansa cu soluţii. Împreună cu ei vom găsi soluţii alternative la decongestionare a traficului pe Valea Prahovei. Avem fonduri europene, circa 4 milioane euro pentru a elimina punctele negre de pe DN1. Suntem determinaţi să folosim aceşti bani şi să construim pasarele, supra-travesări peste linia de cale ferată, sub-traversări unde este cazul, sensuri giratorii", a mai spus Lucian Bode.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.