Codul muncii, modificat pentru introducerea în România a salariului minim european

În prezent, în România salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, corespunzător programului normal de muncă se stabilește în condițiile art. 164 din Legea nr. 53/2003-Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare respectiv, prin hotărâre a Guvernului, după consultarea sindicatelor și a patronatelor, cu excepția sectoarelor de activitate construcții, agricol şi industria alimentară, care au un cadru specific de reglementare respectiv, O.U.G. nr. 93/2023 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru sectoarele construcții, agricol şi industria alimentară.

În vederea stabilirii unui cadru la nivelul Uniunii Europene pentru a asigura atât faptul că salariile minime sunt stabilite la un nivel adecvat, cât și faptul că salariații au acces la o protecție a salariului minim, sub forma unui salariu minim legal sau a unor salarii stabilite prin convenții colective, a fost adoptată Directiva (UE) 2022/2041 a Parlamentului European și a Consiliului privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, care are termen de transpunere în legislația națională data de 15 noiembrie 2024, se arată în nota de fundamentare a proiectului de lege.

Modificările aduse de proiect

Principalele aspecte urmărite vizează:

- În vederea asigurării unui grad corespunzător de adecvare al salariului minim legal, se impune completarea Codului muncii cu elementele corespunzătoare care să prevadă criteriile naționale (puterea de cumpărare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, nivelul general al salariilor și distribuția acestora, rata de creștere a salariilor și nivelurile și evoluțiile productivității la nivel național pe termen lung) pentru stabilirea și actualizarea salariului minim legal, definite într-un mod stabil și clar, actualizări periodice și în timp util și desemnarea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social ca organism național care să permită asigurarea consultărilor cu partenerii sociali, în sensul directivei.

- Codul muncii a fost completat cu prevederi corespunzătoare, care să asigure aplicarea prevederilor Directivei(UE) 2022/2041 tuturor categoriilor de salariați, indiferent dacă aceștia își desfășoară activitatea în baza unui raport de muncă, raport de muncă cu caracter special (contract de mandat, contract de management, contract de activitate sportivă etc.) sau raport de serviciu, prin definirea noțiunii de ”raport juridic de muncă” și a celei de ”angajator”.

- Prevederile Codului muncii au fost completate cu prevederi care să asigure angajarea adoptării unui plan de acțiune pentru promovarea negocierilor colective în linie cu obiectivul directivei de susținere a negocierilor colective pentru creșterea accesului salariaților la drepturi salariale negociate colectiv și la o acoperire a protecției prin convenții colective

- Completarea Codului muncii cu prevederi privind sancționarea nerespectării dispozițiilor privind garantarea în plată a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, stabilit prin act normativ sau a nivelului salarial minim stabilit prin contractul colectiv de munca aplicabil.

- Completarea Codului muncii cu datele statistice și informațiile relevante referitoare la acoperirea gradului de adecvare, în vederea raportării acestora de către M.M.S.S., o dată la doi ani, Comisiei Europene, precum și cu instituțiile competente, care au obligația furnizării acestora către M.M.S.S., respectiv: Agenția Națională a Funcționarilor Publici, Inspecția Muncii, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției și Institutul Național de Statistică.

- Pentru asigurarea accesului efectiv al salariaților la salariile minime legale şi a celor minime negociate colectiv prin contracte colective de muncă se impune completarea Legii nr. 108/1999 pentru înființarea și organizarea Inspecției Muncii. Astfel, Legea nr. 108/1999 a fost completată cu dispoziții privind principiile care stau la baza activității de control a Inspecției Muncii. De asemenea, dat fiind faptul că Inspecția Muncii este o instituție de control esențială în domeniul muncii, cu multe instituții în subordine cu o problematică complexă (inspectoratele teritoriale de muncă în fiecare județ și în Municipiul București), prevederile legii au fost completate în sensul obligativității obținerii și deținerii de către inspectorul general de stat și inspectorii generali adjuncți, a certificatului de securitate de acces la informații clasificate "secret”, sub sancțiunea eliberării din funcție.

- Proiectul de lege conține completarea declarațiilor de transpunere aferente fiecărui act normativ din legislația națională, prin care au fost transpuse dispozițiile Directivei (UE) 2022/2041.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.