CONAF: Băncile româneşti nu finanţează suficient mediul privat de afaceri

"În acest moment, băncile europene sunt preocupate de evitarea problemelor şi una dintre strategiile din agenda lor este precauţia. Vor credita mai puţin, mai rar şi mai prudent. Vor evita creditarea domeniilor considerate riscante. În acest context în care băncile româneşti nu finanţează suficient mediul privat de afaceri, care ar putea fi efectele unei atitudini şi mai restrictive, dictată de strategia grupurilor financiare mamă, de evitare a riscurilor în perioade de volatilitate şi turbulenţă? Această perspectivă ne îngrijorează deoarece s-ar putea să evităm o criză bancară, dar, în opinia membrilor CONAF, nu vedem cu am putea evita o criză a creditării, susţinută de o strategie a precauţiei excesive. Pentru că, până la urmă, dobânzile acestea extrem de mari aplicate creditelor în piaţa bancară românească acoperă toate riscurile şi au produs profituri imense în raport o creditare atât de ezitantă", se arată în analiza citată.

CONAF transmite că rămâne un partener serios al băncilor, dar le cere acestora să-şi calibreze atent politica de creditare şi să susţină economia românească.

"Până la urmă s-ar putea ca absorbţia ineficientă a banilor europeni să fie un efect indirect al subdezvoltării unor afaceri care n-au acces la creditare. Nu susţinem suprataxarea profiturilor băncilor, vrem însă să observăm cum băncile au încredere în afacerile româneşti şi le finanţează serios, consistent, pe termen lung şi la costuri rezonabile. Pentru bunăstarea comună, 200 de miliarde de lei este o sumă mult prea mică pentru a susţine o creşterea economică, cel mult poate întreţine stagnarea. Evident, înăsprirea creditării va elibera mai mulţi bani pentru plasamente în titluri de stat, care nu-i aşa, nu sunt riscante. Însă o reducere mai puternică a unei creditări atât de ezitante va lovi, indirect, chiar bugetele statului, deoarece ar aşeza economia românească pe drumul spre recesiune", relevă sursa citată.

În esenţă, atât în România, cât şi în Uniunea Europeană riscul unei crize bancare este, deocamdată, relativ mic. Însă "nimic nu este sigur mâine, nimic nu este sigur anul viitor şi nimic nu este vreodată sigur, nici în pieţe, nici în previziunile de afaceri sau în orice altceva", a avertizat Warren Buffett săptămâna trecută, la întâlnirea anuală a investitorilor în conglomeratul Berkshire Hathaway,transmit reprezentanţii CONAF.

Băncile româneşti sunt stabile, dar creditează ezitant

Potrivit analizei CONAF, tensiunile din pieţele financiare pot avea consecinţe imprevizibile şi implicaţii economice periculoase şi asupra economiei româneşti.

"Băncile din România au afişat profituri consistente şi sunt legate de grupuri financiare puternice. În opinia analiştilor de la Standard & Poor's "sectorul bancar al României, predominant străin şi finanţat în mare parte prin depozite, rămâne stabil. Rentabilitatea rămâne ridicată, iar cotele de capital şi lichiditate sunt sănătoase", se arată în analiză.

O eventuală înăsprire a standardelor de creditare va transmite un impuls negativ economiei, deoarece aproape singura sursă de finanţare a nevoilor afacerilor mici şi mijlocii este creditul bancar. De altfel, nici până la apariţia acestor tensiuni din piaţa financiară băncile nu ofereau uşor credite.

De altfel, conform Standard & Poor's "piaţa românească este subbancarizată, cu împrumuturi acordate sectorului privat echivalente cu aproximativ 26% din PIB, ceea ce limitează capacitatea sectorului financiar de a acţiona ca intermediar şi catalizator al activităţii economice".

"Şi la capitolul finanţării economiei prin credite suntem codaşii unui clasament european neoficial, oarecum racordaţi la realităţile pieţelor bancare din Ruanda, Kazahstan, sau Uzbekistan. Bulgarii, albanezii şi moldovenii stau mai bine. O eventuală încetinire a creditării ar putea frâna şi mai mult creşterea economică într-un an deja tensionat de efectele crizelor suprapuse", potrivi documentului.

În România creditele totale acordate firmelor şi populaţiei, în valoare de 370 de miliarde de lei, sunt integral finanţate de depozitele clienţilor. Creditele au consumat doar 70% din depozitele care au urcat la 524,454 miliarde de lei. Diferenţa este împinsă în buzunarele statului.

"Sectorul bancar menţine cea mai mare expunere la suveranul intern dintre ţările din Europa Centrală şi de Est, portofoliul de titluri de creanţă al sectorului reprezentând 22,4% din activele sale şi cuprinzând în mare parte obligaţiuni suverane", constată raportul agenţiei de rating Fitch.

"Piaţa bancară românească pare oarecum ferită de probleme, spun rapoartele agenţiilor de rating. Dar, în opinia CONAF, acest calm relativ se datorează unei strategii a stagnării: doar ceva mai mult de două treimi din banii depuşi în bănci de populaţie şi de firme sunt folosiţi pentru creditarea afacerilor şi gospodăriilor. Dacă ne uităm la creditarea afacerilor peisajul este şi mai sumbru. Din suma totală a depozitelor doar 38% este utilizată pentru creditarea companiilor. La finalul primului trimestru companiile româneşti accesaseră credite în valoare de 200 de miliarde de lei (aproximativ 40 de miliarde de euro). Cum poate sectorul privat românesc să susţină creşterea economică dacă finanţarea bancară reprezintă doar 12% din produsul intern brut (PIB)?", arată analiza citată.

Reprezentanţii Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin analizează în documentul citat tensiunile de pe piaţa financiară europeană şi internaţională, dar şi îngrijorarea creată după mai multe sincope în aceste sector.

"Tensiunile din pieţele financiare americane, în care bănci locale au colapsat pe neaşteptate, urmate de salvarea, în extremis, a uneia dintre marile bănci ale lumii, Credit Suisse, au răspândit un val de îngrijorare în Europa. Avertismentele analiştilor sunt prudente: nu vom avea un o criză bancară europeană, deoarece reglementările Uniunii au fost mai precise şi mai severe decât cele americane, însă riscul intensificării unor probleme punctuale nu poate fi ignorat. În acest context complicat de suprapunerea unor crize multiple posibilitatea unei recesiuni a economiilor europene, inflamată şi de problemele băncilor, rămâne un scenariu posibil", se menţionează în analiza citată.

O criză de încredere

În peisajul bancar european băncile se tem de efectele inflaţiei persistente, de mişcările de creştere a dobânzilor cheie ale Băncii Centrale Europene şi de spectrul unei recesiuni. Băncile europene privesc cu îngrijorare mişcările deponenţilor, după retragerea bruscă a depunerilor din băncile americane, exerciţiu care a provocat şi colapsul gigantului bancar elveţian Credit Suisse. Toate băncile se tem de o criză de încredere. Încrederea este elementul esenţial al pieţei financiare, fie că vorbim de bănci, de fonduri de investiţii, de firme de asigurări sau de orice companie listată la vreo bursă. Pentru a evita un eventual şoc al retragerii investitorilor, băncile europene "pregătesc planuri masive de răscumpărare de acţiuni", notează Standard & Poor's "în timp ce caută să calmeze investitorii speriaţi de recentele tulburări din sectorul bancar".

Un posibil punct de inflexiune: 28 iunie

Piaţa bancară europeană are însă un moment sensibil, care ar putea fi un punct de inflexiune şi ar necesita intervenţia autorităţii bancare sau a guvernelor. În 28 iunie, băncile europene trebuie să ramburseze 477 de miliarde de euro pe care i-au împrumutat de la banca centrală în urmă cu trei ani. Este ultima tranşă a unor operaţiuni de refinanţare direcţionată pe termen lung (TLTRO) ale Băncii Centrale Europene, în contextul pandemiei de Covid 19.

"Nu există nicio surpriză despre TLTRO", a declarat săptămâna trecută Christine Lagarde, preşedinta BCE. Ea a adăugat că, potrivit calendarului iniţial, ar fi trebuit să fie în joc sume mai mari, de un trilion de euro, însă băncile au rambursat o mare parte din bani înainte de termen. Şefa BCE a mai adăugat un element cu efect de calmare a nervozităţii: la nevoie, băncile pot apela la alte "ferestre de lichiditate" puse la dispoziţie de BCE. "Dacă s-ar întâmpla ceva, am demonstrat în trecut că putem fi inventivi", a conchis Lagarde, care a răspuns astfel indirect îngrijorării unor analişti care consideră că autorităţile bancare americane au o paletă mai complexă de instrumente de intervenţie.

Totuşi, analiştii celei mai severe agenţii de rating Standard & Poor's avertizează că "au fost evidenţiate şi pericole în ceea ce priveşte rambursarea fondurilor din cel de-al treilea program de operaţiuni de refinanţare pe termen mai lung al BCE (TLTRO III), care ar putea cauza un deficit de lichiditate la unele bănci". Cu alte cuvinte, BCE trebuie să deschidă un alt program de refinanţare, pentru a susţine băncile cu probleme.

Un semnal de alarmă a fost tras recent de Andrea Orcel, şeful UniCredit, una din marile bănci italiene, care avertiza că sunt multe bănci care au probleme pe care autorităţile le ignoră. Este piaţa bancară italiană în pericol să alunece într-o criză? În 28 iunie, aproape o treime din cele 477 miliarde de euro care trebuie rambursate din programul TLTRO de împrumuturi ieftine sunt obligaţii ale băncilor italiene, iar analiştii Societe Generale consideră că acestea nu au suficiente rezerve în exces pentru a le onora.

Cu un profit record de 2,1 miliarde de euro în primul trimestru al acestui an, UniCredit nu pare a fi inclusă în avertisment. Totuşi, nu trebuie ignorat faptul că băncile italiene sunt principalele finanţatoare ale datoriei imense a Italiei, care a depăşit 144% din PIB anul trecut. Silicon Valley Bank s-a prăbuşit după ce a încercat să vândă, în pierdere, obligaţiuni suverane americane emise cu randamente mici, în perioada în care dobânzile de politică monetară erau extrem de joase. Analiştii agenţiei de rating Fitch sugerează însă că marile bănci italiene au rezerve suficiente şi profituri confortabile.

Suprataxarea, un câştig pentru bugete statelor, un risc pentru băncile lor

Adevăratul motiv al avertismentului transmis de şeful UniCredit poate fi însă explicat prin opoziţia bancherilor italieni faţă de intenţia ministrului Economiei, Giancarlo Giorgetti, de a impune o suprataxă pe profitul băncilor.

Informaţia a fost transmisă de Reuters săptămâna trecută, care a citat surse guvernamentale ce au sugerat că plănuita taxă excepţională pentru bănci ar putea susţine finanţarea unor măsuri de ajutor pentru familiile afectate de o inflaţie care se situează încăpăţânat peste media zonei euro.

Băncile spaniole sunt deja fragilizate de suprataxarea profiturilor, pe care Guvernul de la Madrid le-a considerat ca fiind excepţionale, la fel ca cele ale companiilor din energie. Şi Ungaria, Cehia şi mai nou, Lituania, au impus o taxă excepţională pe profitul băncilor. Existenţa acestei taxări suplimentare a profiturilor a avut ca efect scăderea cotaţiilor băncilor expuse pe burse. În condiţiile noi ale incertitudinii şi temerilor provocate de problemele băncilor americane şi a prăbuşirii Credit Suisse, suprataxarea băncilor ar putea provoca probleme, fără a îmbunătăţi în vreun fel situaţia debitorilor.

Cazul Deutsche Bank

Nici băncile germane nu sunt imune în faţa pericolului unei crize. Recent, Deutsche Bank, cel mai mare creditor al Germaniei, a stat sub presiunea investitorilor la burse, care au forţat o scădere masivă a preţului acţiunilor sale, deci o deteriorare a valorii de piaţă. Acţiunile sale au scăzut drastic în martie, după ce s-au inflamat problemele Credit Suisse şi pe fondul crizei băncilor americane.

"Ce anume a fragilizat poziţia Deutsche Bank, deşi a afişat un profit masiv de 5,7 miliarde de euro anul trecut? Ei bine, problemele sale din trecut au clătinat încrederea investitorilor. Una dintre probleme a fost o penalizare de 7,2 miliarde de dolari aplicată de autorităţile americane sucursalei sale din Statele Unite deoarece aceasta ar fi oferit instrumente financiare complexe garantate cu credite ipotecare, care mai târziu s-au deteriorat. Piaţa a privit cu scepticism şi deţinerile mari şi complexe, expunerea la instrumente financiare derivate şi abilitatea de a afişa profituri viitoare. Banca a afişat însă profituri interesante în primul trimestru al acestui an, semnificativ mai mari decât cele înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut. Profitul brut a urcat până la 1,9 miliarde de euro, cu 12% superior celui din primul trimestru al anului trecut, un record al ultimilor zece ani", se arată în analiză.

Totuşi, gigantul financiar german a afişat şi o statistică îngrijorătoare: clienţii au retras din conturile sale 29,5 miliarde de euro în primele trei luni ale acestui an. Această scădere a depozitelor pe parcursul primului trimestrul până la 592 de miliarde de euro, de la 621,5 miliarde de euro la sfârşitul anului 2022 semnalizează o problemă de încredere. Însuşi cancelarul german Olaf Scholz a simţit nevoia să susţină banca: "Nu există niciun motiv de îngrijorare. Deutsche Bank şi-a modernizat şi reorganizat afacerile şi este o bancă foarte profitabilă".

Un peisaj complicat

În esenţă piaţa bancară europeană oferă un peisaj complicat de inflaţia persistentă, "traseul încăpăţânat" (deocamdată) al BCE de majorare a dobânzilor de politică monetară, nervozitatea deponenţilor şi a investitorilor şi, în multe cazuri, de pierderile provocate de afacerile îngheţate sau închise din Rusia. Spectrul unei posibile recesiuni sau umbra unei probabile încetiniri a economiei statelor europene completează un peisaj cenuşiu şi tensionat.

Radiografia momentului descrie alegeri dificile pentru băncile europene. Pentru a evita un asalt speculativ masiv asupra acţiunilor lor, multe bănci au decis să şi le răscumpere. Aparent profiturile mari afişate pentru anul trecut le pot ajuta în acest exerciţiu. În realitate însă, băncile se văd obligate să-şi liniştească investitorii, extrem de sensibili în acest moment, ca atare nu pot arunca sume semnificative în acest exerciţiu de protejare a valorii de piaţă. De altfel autorităţile bancare au transmis un avertisment sever spunând că răscumpărarea acţiunilor este un exerciţiu inoportun în această perioadă.

Riscul optimismului, contracarat de standarde severe

Însă tensiunea din piaţa financiară se va resimţi asupra economiei, deoarece scenariile de risc urmărite atent de autorităţile bancare vor frâna şi mai mult creditarea populaţiei şi companiilor. Deşi autorităţile de reglementare sunt optimiste în privinţa evoluţiei băncilor europene, îngrijorarea privind acumularea unor riscuri severe persistă. Un prim efect al acestei îngrijorări este un îndemn la prudenţă în activitatea de creditare. Jacob Gyntelberg, director pentru analiză economică şi de risc al Autorităţii Bancare Europene (ABE) a explicat de ce testul de stres din 2023 cere băncilor să-şi măsoare pentru prima dată riscurile în 16 sectoare de activitate economică. "Testele de stres reflectă îngrijorarea autorităţilor de reglementare cu privire la optimismul excesiv în rândul instituţiilor de credit" , spunea Jacob Gyntelberg. "Lumea se schimbă, provizioanele sunt prea scăzute", adăuga el într-un interviu pentru ziarul italian Il Sole 24 Ore, în februarie, înainte de prăbuşirea Silicon Valley Bank.

O criză a creditării la orizont

Această îngrijorare se va transfera asupra creditării afacerilor şi persoanelor fizice, care este deja mai dificil de obţinut. Înăsprirea continuă a standardelor de creditare ar putea avea un efect de domino asupra economiilor europene, care sunt deja într-un scenariu de încetinire a creşterii economice. Nu doar firmele mici şi mijlocii ar fi afectate de limitarea accesului la împrumuturi. Înăsprirea standardelor de credit ar limita cheltuielile persoanelor, afectând brutal şi disproporţionat gospodăriile cu venituri mai mici şi ar reduce consumul şi, implicit, încasările statului din taxe indirecte.

Înăsprirea condiţiilor de creditare, fenomen care s-a produs deja cu o viteză impresionantă, dar pe care spectrul unei crize bancare îl poate amplifica, ar putea arunca în recesiune severă economiile europene. Riscul unei recesiuni severe în cazul limitării creditării este mult mai mare în Europa, unde, spre deosebire de Statele Unite, băncile sunt principalele surse de creditare pentru afaceri. Pieţele bursiere europene sunt mai puţin sofisticate şi sunt dominate de jucători puternici. Firmele mici şi mijlocii nu pot atrage finanţare din burse, depind aproape exclusiv de creditul bancar. Probabil nu se va materializa o criză bancară în Europa, însă va fi evitată cu riscul declanşării unei crize a creditării.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.