Contracte de muncă. Marius Budăi a arătat cifrele: Fapte, nu vorbe goale, nu ipocrizie!

"Număr record de contracte de muncă în România: 6.710.480! Ceea ce demonstrează, încă o dată, că măsura taxării contractelor part-time (cu excepțiile deja știute) a avut un efect benefic pentru angajații ale căror contracte s-au transformat în unele cu normă întreagă! Fapte, nu vorbe goale, nu ipocrizie!", transmite Marius Budăi, ministrul Muncii.

Iată graficul la care se referă ministrul: 

Din aceeaşi categorie: CNIPMMR: Salariile din România trebuie crescute în mode responsabil şi gradual

 Salariile trebuie crescute la nivel naţional în mod responsabil şi gradual aşa cum se menţionează în expunerea de motive a Directivei europene privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană (UE), susţin reprezentanţii Consiliului Naţional al IMM-urilor (CNIPMMR), care precizează, în context, că "nu există o valoare a unui salariu minim la nivel european".

"CNIPMMR susţine faptul că salariile trebuie crescute la nivel naţional în mod responsabil şi gradual, astfel cum se menţionează în expunerea de motive a Directivei privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană care precizează că 'Firmele, în particular IMM-urile, ar beneficia şi de pe urma unor creşteri mai graduale şi mai previzibile ale salariului minim, fapt care ar îmbunătăţi mediul de afaceri" Reamintim faptul că impozitarea pe forţa de muncă se situează la unul dintre cele mai înalte niveluri din Uniunea Europeană, iar regândirea impozitării muncii trebuie să fie în centrul politicilor publice'. Expunerea de motive a Directivei menţionează că au fost avute în vedere la elaborare situaţiile de la nivel naţional care arată că 'Salariile minime legale la nivel naţional sunt mai mici de 60% din salariul median brut şi/sau de 50% din salariul mediu brut în aproape toate statele membre'. Tot în cadrul analizei cantitative efectuate pentru elaborarea directivei s-a mers pe un 'scenariu bazat pe o creştere ipotetică a salariilor minime la 60 % din salariul median brut arată că aceasta ar spori gradul de adecvare al salariilor minime în aproximativ jumătate din statele membre'", menţionează sursa citată, într-un comunicat de presă transmis, luni, AGERPRES.

Reprezentanţii CNIPMMR completează că, între 10 şi 20 de milioane de lucrători, ar beneficia de aceste îmbunătăţiri, precum şi că, în mai multe ţări, îmbunătăţirile la nivelul protecţiei salariului minim ar avea ca rezultat o reducere cu peste 10% a sărăciei persoanelor încadrate în muncă şi a inegalităţii salariale, dar şi o reducere cu aproximativ 5% sau mai mult a diferenţei de remunerare între femei şi bărbaţi.

Pe fondul unor informaţii apărute în spaţiul public, Consiliul IMM precizează că nu există o valoare a unui salariu minim la nivel european, nu există obligaţia expresă în Directivă ca salariul minim brut garantat în plată la nivel naţional să fie un anumit procent din valoarea salariului mediu sau salariului median şi că statele-membre cu salarii minime legale trebuie să prevadă criterii naţionale pentru stabilirea şi actualizarea salariului minim legal, definite într-un mod stabil şi clar, actualizări periodice şi în timp util şi instituirea de organe consultative.

CNIPMMR consideră că evoluţiile salariilor din România sunt conforme cu situaţia economică a ţării. Astfel, salariul minim brut garantat în plată reprezintă 44,18% din salariul mediu brut de 6.789 lei (valoare utilizată la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023), ca urmare a creşterii la 3.000 lei/lună din 1 ianuarie 2023. De asemenea, se înregistrează o creştere de la 41,83% faţă de media anului 2022, fapt ce face ca România să se apropie de media de 50% din salariul mediu brut, corespunzător cu recomandările din Directiva privind salariile minime adecvate în UE.

Cadrul general pentru stabilirea salariilor minime la nivel european, cuprinse în Directiva privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, prevede: crearea unui cadru procedural pentru a stabili şi actualiza aceste salarii minime în conformitate cu un set de criterii clare, cel puţin o dată la doi ani (sau cel mult o dată la patru ani pentru acele ţări care utilizează un mecanism de indexare automată); promovarea negocierilor colective privind stabilirea salariilor; în cazul în care rata de acoperire a negocierilor colective este mai mică de 80%, statele-membre ar trebui să stabilească un plan de acţiune pentru promovarea negocierii colective între partenerii sociali; obligaţia pentru ţările UE de a institui un sistem de aplicare, inclusiv monitorizare fiabilă, controale şi inspecţii pe teren, pentru a asigura conformitatea şi a aborda subcontractarea abuzivă, munca independentă falsă, orele suplimentare neînregistrate sau intensitatea crescută a muncii. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.