Contracte de peste 5 miliarde de lei semnate prin programul "Anghel Saligny". Unde au mers banii

Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, Cseke Attila, a semnat 56 de noi contracte de finanţare prin Programul Naţional de Investiţii "Anghel Saligny", în valoare totală de 481.030.662,09 lei.

Contractele semnate vizează modernizarea infrastructurii rutiere, reabilitarea unor poduri şi înfiinţarea, modernizarea sau extinderea unor sisteme de alimentare cu apă şi a unor reţele de canalizare.

Cu aceste proiecte, numărul contractelor semnate, până în prezent, în cadrul Programului Naţional de Investiţii "Anghel Saligny", se ridică la 513, în valoare totală de 5.335.734.294,30 de lei - a precizat ministrul dezvoltării.

Din aceeaşi categorie: MIPE: Cererea de plată numărul II din PNRR nu este blocată

Cererea II de plată nu este în niciun pericol, iar evaluarea documentaţiei transmise spre validare urmează parcursul procedural firesc prevăzut în prevederile Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, informează Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Precizarea vine în urma informaţiile vehiculate în spaţiul public, conform cărora "Executivul european ar fi blocat a doua tranşă de bani din PNRR-ul României".

"Cererea de plată numărul II a fost transmisă către Comisia Europeană în data de 15 decembrie 2022 şi are o valoare de 3.227.690.000 euro (2.147.490.000 euro - sprijin financiar nerambursabil şi 1.080.200.000 - sprijin sub formă de împrumut) şi a cuprins documentaţia de realizare a unui număr de 55 de ţinte şi jaloane aferente trimestrelor I şi II ale anului 2022", subliniază MIPE, într-un comunicat.

Potrivit sursei citate, toate documentele privind îndeplinirea jaloanelor şi ţintelor aferente, precum şi completările solicitate de Comisia Europeană în procesul de validare a ţintelor şi jaloanelor, au fost transmise în termenele indicate.

"În cadrul procesului de avizare prealabilă, Comisia Europeană poate solicita clarificări suplimentare faţă de documentaţia prin care un Stat Membru justifică realizarea ţintelor şi jaloanelor aferente Cererii de plată, această practică fiind una obişnuită în procesul de analiză a cererilor de plată, nu numai în cazul României, dar şi în cazul altor state membre", mai precizează reprezentanţii ministerului.

Aceştia menţionează că, în vederea clarificării tuturor aspectelor necesare, Guvernul României, prin Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, va continua în următoarea perioadă "să răspundă prompt", împreună cu toţi coordonatori de reformă şi investiţii tuturor cererilor de clarificări ce pot apărea din partea Comisiei Europene.

"Menţionăm că, în anumite situaţii, în cazul ţintelor şi jaloanelor, există aspecte care au diferite interpretări în funcţie de perspectiva din care sunt analizate. De aceea, anumite situaţii se pot clarifica deseori prin schimburi de corespondenţă cu Comisia Europeană sau prin reuniuni tehnice care implică atât reprezentaţii CE, cât şi ai ministerelor de resort implicate în implementarea reformelor şi investiţiilor aferente PNRR", mai semnalează sursa citată.

Procedura de plată presupune parcurgerea următoarelor etape: avizarea interservicii ale CE pentru emiterea avizului pozitiv preliminar; transmiterea cererii de plată la Comitetele de Specialitate ale Consiliului ECOFIN; aprobarea plăţii în Consiliul Uniunii Europene - ECOFIN.

"Guvernul României se bucură de un parteneriat solid cu Executivul European, caracterizată de acelaşi deziderat: implementarea Programului fără inadvertenţe. Dat fiind interesul strategic naţional pentru atragerea fondurilor europene din cadrul PNRR, mizăm pe sprijinul instituţiilor mass-media de a furniza informaţii corecte, spre buna informare a opiniei publice şi din respect pentru munca tuturor actorilor implicaţi, astfel încât să nu fie creată o imagine deluzorie asupra unei proceduri de lucru normale ce include analizarea a peste 3.000 de documente", mai afirmă reprezentanţii MIPE.

România este printre primele care au depus deja două cereri de plată, în condiţiile în care Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României are o construcţie complexă, cu peste 500 de jaloane şi ţinte, iar sistemul instituţional de gestionare a reformelor şi investiţiilor gândit la momentul elaborării planului implică 16 instituţii care nu aveau în responsabilitate activitatea de gestionare a fondurilor europene.

În urma autorizării primei cereri de plată la 22 octombrie, Comisia Europeană a efectuat plata pentru cele 2,6 miliarde de euro aferente primei cereri depuse de România, care au intrat deja în conturile ţării noastre. De asemenea, România a încasat deja două tranşe de prefinanţare în valoare cumulată de aproximativ 3,79 miliarde euro, în decembrie 2021 şi în ianuarie 2022.

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) a transmis la 15 decembrie 2022 Comisiei Europene cea de a doua cerere de plată din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), în valoare de peste 3,227 miliarde euro, din care 2,147 miliarde euro reprezintă sprijin financiar nerambursabil şi 1,08 miliarde euro sprijin sub formă de împrumut.

Depunerea celei de-a doua cereri de plată din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a fost condiţionată de îndeplinirea a 51 de ţinte şi jaloane aferente primelor două trimestre din 2022, fiind reglementate aspecte cheie precum decarbonarea, interoperabilitatea bazelor de date pentru reducerea birocraţiei şi cloud-ul guvernamental.

Cea de-a treia cerere de plată, în valoare de 3,1 miliarde de euro, urmează a fi transmisă Comisiei în primăvara acestui an şi va fi însoţită de documentaţia aferenta îndeplinirii a 55 de ţinte şi jaloane.

România beneficiază de o alocare de 29,18 miliarde euro pentru implementarea PNRR, din care granturi în valoare de aproximativ 14,24 miliarde euro şi împrumuturi în valoare de 14,94 miliarde euro. De la startul implementării şi până la finalul lui 2022, România şi-a asumat îndeplinirea a 151 de ţinte şi jaloane.

În urmă cu două zile, Comisia Europeană a anunţat că încasarea celei de-a doua tranşe din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă nu s-a amânat, aceasta fiind încă în stadiul de evaluare la nivelul Comisiei Europene.

Totodată, reprezentanţii Comisiei precizează că reforma pensiilor speciale (jalon 215) nu este cuprinsă în cea de-a doua cerere de plată, ci va fi cuprinsă în cea de-a treia cerere de plată.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.