Soluția prin care 60-65% din investiţiile publice pot fi realizate

Comisarul European a explicat că a discutat la Guvern despre absorbția fondurilor europene trei ore și că mâine va susține o conferință de presă pe această temă, împreună cu ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb. 

"Legat de construirea spitalelor regionale, pot spune că am promisiunea că se vor trimite actele, iar ceea ce m-a deranjat pe mine- este doar o afirmație", a declarat Corina Crețu. Recent, consilierul premierului Darius Vâlcov a declarat că mai bine construiește spitalele regionale în parteneriat public-privat, pe motiv că cele construite cu fonduri UE ar fi mai scumpe. 

În replică, Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a scris, joi, pe Facebook, că este „mâhnită” de faptul că discuţiile despre finanţarea din fonduri europene a spitalelor regionale din Craiova, Iaşi şi Cluj „se duc într-o zonă a speculaţiilor şi disputelor”.

Darius Vâlcov, consilierul premierului Viorica Dăncilă, a afirmat, joi pe Facebook, că e mai avantajos ca unele proiecte să fie făcute în parteneriat-public privat în România, în condiţiile în care BEI elaborează studii în valoare de 120 milioane de euro.

"Cifrele nu mint niciodata. Hai sa vedem! Comisia Europeana aloca RO 150 milioane euro pentru studiile si constructia (inclusiv dotarea) a 3 spitale. Studiile, conform BEI, cei care le si elaboreaza, costa 120 milioane euro. Conform acelorasi studii BEI, constructia si dotarea celor 3 spitale costa 1,2 miliarde euro. (Probabil din cele 30 de milioane euro ramase). Intre timp, statul roman scoate in parteneriat public privat studiul, constructia si dotarea unui spital, cu 140 milioane euro. Asta, ca sa intelegem exact cum stau lucrurile!", a scris Vâlcov pe Facebook.

România a pierdut 1,8 - 2 miliarde de euro într-un domeniu sensibil - infrastructura de transport

Din anul 2007 până în anul 2011, rata de absorbţie a fost de 4%. În 2014 era o rată de absorbţie de 48%. "Încheiem ciclul financiar (...) cu o rată de absorbţie de aproape 90% (...) Din păcate, din cei 19,5 miliarde de euro alocaţi pe fondurile pe care le gestionez - e vorba de Politica de Coeziune şi de Fondul de Dezvoltare Regională - s-au pierdut (...) între 1,8 şi 2 miliarde de euro într-un domeniu cel mai sensibil pentru România, cel al infrastructurii de transport, a explicat Corina Creţu într-o conferință de presă care a avut loc astăzi la București.

"Dar, sigur, dacă ne uităm la partea plină a paharului, dintre cele 19,5 miliarde de euro, pentru perioada 2007-2014, s-au cheltuit 17,5 miliarde de euro, dar doar aproximativ 14-15 miliarde au fost practic lucrări pe teren, pentru că 3 miliarde aproape au fost salvate prin proiecte retrospective, prin preluarea creditelor BEI şi BERD pe care România le avea încă pentru proiecte realizate, cum ar fi de pildă Autostrada Soarelui, care era deja realizată, dar pentru care statul încă plătea credite. De asemenea, am preluat salariile tuturor funcţionarilor care lucrează pe fonduri europene în România, tocmai pentru a ajunge la această rată de absorbţie de 90% şi a degreva bugetul naţional de această povară a creditelor la care se angajase", a precizat Corina Creţu.

Comisarul european a subliniat că problema accesărilor de fonduri europene este una care caracterizează România încă de la aderare. 

"Fondurile europene oferă finanţare pentru aproximativ 60-65% din investiţiile publice în România. Am spus de fiecare dată când au existat probleme în implementarea proiectelor, am vorbit de procedurile greoaie şi de capacitatea administrativă redusă. Vorbim despre lucruri care nu s-au întâmplat azi, ieri sau în ultimul an. Este o slăbiciune pe care am avut-o ca ţară încă de la începutul intrării noastre în Uniunea Europeană, când nu am fost pregătiţi de a accesa o asemenea sumă de bani", a mai afirmat Corina Creţu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.