COVID-19. Adevărul despre tratamentul cu PLASMĂ. Asta e REALITATEA

Conducătorii studiului clinic REMAP-CAP au luat această decizie după ce o cercetare iniţială efectuată asupra a peste 900 de participanţi în stare gravă internaţi la terapie intensivă a demonstrat că tratamentul cu acest produs - plasmă bogată în anticorpi prelevată de la persoane care s-au vindecat de boala pandemică - nu a îmbunătăţit rezultatele.

"Nu au existat dovezi ale unui prejudiciu asociat cu administrarea plasmei convalescente", iar studiul clinic continuă să recruteze pacienţi spitalizaţi cu boala COVID-19 care prezintă simptome moderate, dar care nu sunt la terapie intensivă, au precizat într-un comunicat oamenii de ştiinţă care conduc această cercetare.

"Este biologic plauzibil ca pacienţii care nu produc anticorpi la momentul terapiei cu plasmă convalescentă şi acei pacienţi cu virus în exces să poată beneficia mai mult decât alţii. Analizele noastre suplimentare vor explora acest lucru", a declarat Manu Shankar-Hari, medic şi profesor de terapie intensivă în cadrul Guy's and St Thomas' din Marea Britanie, unul dintre conducătorii studiului clinic.

El a adăugat că cercetarea iniţială nu a evaluat efectele plasmei la pacienţii spitalizaţi în urma unor simptome mai puţin grave. Dacă acest tratament are efect în cazul acestora "rămâne o întrebare foarte importantă', ce va continua să fie explorată în cadrul studiului în curs, a spus Manu Shankar-Hari.

Ipoteza care stă la baza utilizării plasmei convalescente ca tratament potenţial pentru pacienţii cu boala COVID-19 este acela că anticorpii pe care îi conţine ar putea neutraliza virusul, împiedicându-i replicarea şi stopând leziunile la nivelul ţesuturilor. Studii mai restrânse asupra plasmei convalescente la pacienţii cu boala COVID-19 în India şi în Argentina au constatat de asemenea că acest tratament nu prezintă niciun avantaj aparent în cazul celor aflaţi în stare gravă.

Cercetarea care a condus la stoparea înrolării în studiul REMAP-CAP a pacienţilor în stare critică a demonstrat că există o probabilitate foarte mică - 2,2% - ca acest tratament să reducă ratele de deces sau să scadă numărul zilelor în care pacienţii au necesitat terapie intensivă.

Citește și Vaccinul Pfizer/BioNTech. Producătorul s-a răzgândit! Ce face

Motivul pentru care plasma convalescentă nu pare să îmbunătăţească rezultatul în cazul pacienţilor grav bolnavi de COVID-19 internaţi la terapie intensivă nu este deocamdată cunoscut. Însă, acesta ar putea fi determinat de faptul că "leziunile pulmonare sunt prea avansate pentru ca plasma convalescentă să facă diferenţa", după cum a declarat Alexis Turgeon, medic şi profesor la Université Laval din Canada, care colaborează la studiul clinic.

Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă şi medicii au îndemnat la continuarea studiilor clinice cu plasmă convalescentă şi a donaţiilor din partea pacienţilor vindecaţi de COVID-19, în speranţa că acest tratament i-ar putea ajuta pe alţii.

"Anticorpii acţionează prin stoparea virusului, nu prin tratarea simptomelor virusului", a precizat Gail Miflin, expertă în cadrul Serviciului Naţional de Sănătate (NHS) din Marea Britanie. "Există dovezi care apar din studiile internaţionale conform cărora utilizarea înainte de terapie intensivă se poate dovedi mai eficientă, a adăugat ea. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.