"În ultimii patru ani, salariul minim s-a dublat, fără însă ca productivitatea să poată ţine pasul cu aceste creşteri. Pentru a se asigura că creşterea salariilor este legată şi de creşterea productivităţii, este deosebit de important pentru companiile germane din România ca Guvernul României să investească masiv şi urgent în educaţia profesională şi universitară, dar şi în proiecte de infrastructură. În afară de asta, mai este absolut necesar ca Guvernul să creeze pentru mediul economic condiţii-cadru stabile şi sustenabile din punct de vedere economic. Există pericolul ca, prin creşterea salariilor, odată cu creşterea importurilor, deficitul de cont curent să continue să crească, ceea ce ar duce la creşterea inflaţiei, respectiv la deprecierea leului. Efectele creşterii economice stimulate de consum sunt în pericol a se evapora. Rămâne un nivel crescut al preţurilor şi al salariilor, dar în detrimentul atractivităţii amplasamentului investiţional. De aceea, pledăm pentru o corelare strânsă între creşterile salariale şi creşterea productivităţii muncii, afirmă oamenii de afaceri germani.

În opinia acestora, legarea salariului minim de o diplomă nu îşi are sensul, pentru că nu este vorba în primul rând de ceea ce a învăţat sau studiat o persoană, ci de ceea ce realizează efectiv. La fel de inoportună este legarea salariului minim de vechimea în muncă, măsură ce ar putea să fie chiar contraproductivă, pentru că respectiva categorie profesională va fi privită de angajatori ca fiind şi mai puţin atractivă.

Legat de competitivitatea branşelor şi regiunilor, mediul de business german consideră necesar ca acestea să fie privite diferenţiat. Astfel, o creştere a nivelului salariului minim unitară la nivel naţional va duce la pierderea atractivităţii în ochii investitorilor a regiunilor mai slab dezvoltate, pentru că aceştia vor lua decizia de a investi în favoarea regiunilor mai bine dezvoltate.

"O prioritate ar trebui să o constituie predictibilitatea. O măsură de o asemenea importanţă nu poate intra în vigoare într-un timp atât de scurt. Ne-am dori, şi am subliniat acest lucru în nenumărate rânduri, ca factorii de decizie să se aşeze la aceeaşi masă cu reprezentanţii mediului de afaceri şi să decidă împreună modul de realizare şi implementare, înainte de a lua astfel de măsuri", se mai spune în comunicat.

Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România) este reprezentanţa oficială a economiei germane şi totodată cea mai mare Cameră de comerţ bilaterală din România. AHK România aparţine, alături de Camerele de comerţ şi industrie germane (IHK), reţelei globale a Camerelor de comerţ germane bilaterale, reunite sub umbrelă Uniunii Camerelor de Comerţ şi Industrie din Germania (DIHK).

AHK România a fost înfiinţată în 2002 şi numără peste 600 de firme-membre.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.