Creșteri de salarii. Marius Budăi a explicat ce condiții trebuie îndeplinite

"Este foarte greu să răspunzi cu o cifră exactă la această întrebare”, a spus Marius Budăi, întrebat care la cât ar trebui să se ridice valoarea unei pensii pentru un trai decent. ”Am făcut odată imprudența să dau o valoare și tot timpul vor fi comentarii. Atunci când ai un prag, de ce nu mai mult, de ce nu mai puțin? De unde să plătim? De ce cifra aceasta? Eu cred că discuțiile trebuie să se ducă în alte zone, nu neapărat pe cifre exacte, cât pe a te gândi ceea ce înseamnă viața unui om la fiecare etapă a a vieții lui și ce parcurge în acea etapă și ce nevoie are”, a  spus ministrul Muncii. 

Trebuie să rostogolim niște datorii

În interviul menționat, el a ținut să precizeze că ”nu este o perioadă tocmai fericită să promovăm austeritatea sub nicio formă. Am spus și în 2010-2012, când a fost acea perioadă de tăieri de salarii, de taxări de pensii, intenții de tăieri de pensii, că austeritatea în perioadă de criză nu este o soluție și nu vom promova așa ceva.

Vă aduceți aminte când țara s-a împrumutat în anii 2020-2021, cât nu se împrumutase în ultimii 20 de ani. Trebuie să rostogolim, să plătim acele împrumuturi, trebuie să creem acel echilibru între măsurile economice și sociale și trebuie să fim foarte, foarte atenți. Trebuie să vedem cum încadrăm și cum facem ca și acei oameni care au lucrat mai mult decât stagiu minim de cotizare să fie remunerați în plus față de cei care au lucrat doar stagiu minim de cotizare. Discuția este mult mai amplă aici”, a apreciat Marius Budăi, potrivit căruia ”suntem într-o perioadă în care trebuie să fim foarte atenți la evoluție și să luăm decizii pe măsură ce evoluția la nivel mondial, la nivel european și la nivel de țară va fi parcursă și să vedem care sunt rezultatele”.

Mă feresc să fac acest lucru 

Continuându-și ideea, el a adăugat că ”nu cred că este o perioadă acum în care să faci planuri pe foarte mulți ani. Repet, noi am venit la guvernare și încă stând stingem incendii din trecut, pentru că suntem încadrați într-o procedură de deficit excesiv și căutăm soluții să rezolvăm, să apărăm puterea de cumpărare, să apărăm locurile de muncă, să creăm noi locuri de muncă.

Sunt foarte multe decizii și foarte multe măsurile pe care trebuie să le luăm. Din păcate, nu suntem într-o perioadă în care să dăm mesaje extrem de clare, fără a greși și o să mă feresc să fac acest lucru. Anul acesta, la 1 ianuarie a fost un salt mare de 450 lei pentru salariu minim.

Bineînțeles, a înțeles și Guvernul să participe la acest salt și 200 lei nu sunt taxați. Avem discuții cu partenerii sociali și o asemenea decizie nu se ia decât la masa dialogului cu partenerii sociali, cu sindicatele și cu patronatele și, bineînțeles, Guvernul la mijloc, ca un mediator ce trebuie să fim.

Două variante 

Trebuie să vedem ce ne dorim, trebuie să ne vedem și să avem discuții clare și uneste cu mediul de afaceri, astfel încât să nu dezechilibrăm ceea ce avem până acum. Avem salariul minim de 4.000 în construcții. Ulterior, în 2022, am instituit acel salariu de 3.000 lei minim și cu fiscalizare redusă și în agricultură și alimentație. Acum salariul în construcție este 4.000 lei.

Studiem ambele variante, suntem în continuu dialog cu partenerii sociali și vedem în a 2-a parte a anului ce putem discuta cu dumnealor. Mă feresc să dau cifre și o să mă feresc să dau informații care nu sunt clare și nu sunt discutate îndelung și agreate și în coaliția politică, dar și cu partenerii sociali, pentru că nu este corect.

Însă discuțiile sunt pentru a avea o nouă creștere a salariului minim, fie la început de an, fie vedem când, dar să avem o predictibilitate și pentru mediul de afaceri, dar și ținând cont de evoluțiile și de putere de cumpărare a celor care lucrează pe salariul minim", a spus Marius Budăi, ministrul Muncii, la Antena 3 CNN.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.