Criza energetică: Europa caută soluții pentru reducerea costurilor

Miniștrii europeni ai Energiei s-au reunit luni la Bruxelles pentru a dezbate viitorul politicii energetice în contextul construirii unei uniuni energetice, proiect esențial al noii Comisii Europene, în funcție din luna decembrie. Principalul obiectiv este reducerea costurilor la electricitate și gaze, o preocupare majoră pentru companii și gospodării.

În urma Declarației de la Budapesta, adoptată luna trecută, liderii europeni s-au angajat să creeze un sistem energetic integrat și interconectat, menit să furnizeze o energie „curată” și accesibilă. Costurile ridicate rămân însă un obstacol: prețurile la energie în Europa sunt de două până la trei ori mai mari decât în China sau Statele Unite. „47 de milioane de europeni au fost nevoiți să aleagă între a se încălzi sau a mânca, ceea ce este complet inacceptabil!”, a declarat Dan Jorgensen, noul comisar european pentru Energie.

Dezbateri tensionate privind rolul energiei nucleare

Discuțiile au abordat mai multe direcții: accelerarea implementării energiilor regenerabile, simplificarea procedurilor administrative și reducerea dependenței de importurile de energie din Rusia.

Franța, prin vocea ministrului Agnès Pannier-Runacher, a susținut importanța neutralității tehnologice în politicile europene și a cerut recunoașterea rolului energiei nucleare în atingerea obiectivelor climatice. Pe de altă parte, Germania a propus accelerarea autorizării pentru proiectele de energie regenerabilă și îmbunătățirea infrastructurii, în timp ce Suedia a insistat pe reducerea birocrației.

Spania a pledat pentru creșterea investițiilor publice și private și pentru consolidarea interconexiunilor energetice, în timp ce Belgia a sugerat adoptarea unui preț unic european pentru electricitate, iar Irlanda a propus o cooperare europeană mai strânsă pentru integrarea pieței energiei electrice.

Deși statele membre sunt de acord asupra necesității unui sistem energetic integrat, diferențele de abordare, în special privind rolul energiei nucleare, continuă să provoace tensiuni, mai ales între Franța și Germania. Agnès Pannier-Runacher a subliniat: „Este esențial ca toate tipurile de energie să beneficieze de condiții echitabile în ceea ce privește competitivitatea și costurile, pentru a atinge obiectivele climatice la cel mai bun preț.”

Plan european pentru competitivitate și securitate energetică

Dan Jorgensen a reafirmat că energia nucleară trebuie să facă parte din soluțiile de decarbonizare ale Europei. Totodată, a făcut apel la implementarea legislației existente, cum ar fi decuplarea prețului electricității de prețul gazului, pentru a preveni noi creșteri de costuri. El a cerut statelor membre întârziate să depună planurile naționale privind clima și energia, considerându-le fundamentale pentru uniunea energetică.

Comisia Europeană va prezenta la 15 ianuarie 2025 planul „Busolă pentru competitivitate”, menit să îmbunătățească securitatea energetică și să reducă dependențele externe. De asemenea, pe 26 februarie este așteptat Pactul pentru o Industrie Verde, care va crea condițiile necesare companiilor pentru a atinge obiectivele ecologice ale UE, cu accent deosebit pe scăderea costurilor energiei.

În paralel, UE pregătește o foaie de parcurs pentru eliminarea combustibililor fosili din Rusia. „Importurile au crescut din nou, ceea ce este îngrijorător. Dacă înainte scăzuseră de la 45% la 15%, acum au ajuns la aproximativ 18%. Trebuie să atingem pragul de zero,” a avertizat comisarul Jorgensen.

Cu toate acestea, oficialul a dorit să liniștească populația în ceea ce privește aprovizionarea energetică pentru iarna aceasta, precizând că UE are suficiente alternative pentru a compensa întreruperile de aprovizionare, mai ales că acordul de tranzit al gazelor între Kiev și Moscova va expira pe 31 decembrie 2024.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.