Criza energetică. Semnal de alarmă! Analist: ”Ne vom întoarce de unde am plecat”

Ce vrea industria, ce schimbări legislative sunt cerute de industrie, ce solicită consumatorii, furnizorii. Cum poate fi realizată independența energiei, care este strategia guvernului. Pentru că resurse avem, dar va reuși oare actuala politică economică, politică, socială ”să și bage în traistă” aceste atuuri naturale, a fost întrebat profesorul Mircea Coșea. 

”Există teorii foarte interesante legate de apariția energiei nucleare. Când Europa a încercat să dezvolte energia nucleară, acum vreo 30-40 de ani, poate chiar mai mult, ca din pământ a apărut mișcarea ecologistă. Și există studii în străinătate, care susțin că această mișcare este o creație a serviciilor rusești, care au dorit să stopeze această dezvoltare a nuclearului, tocmai pentru a susține această dependență de resursele rusești”, a spus Mircea Coșea. 

Potrivit spuselor sale, mai există o idee care a apărut și care este intens discutată și anume dacă în globalizare este posibilă ruperea dependenței de o anumită sursă. ”Adică dacă ești globalizat, poți să pui la o parte Rusia, să nu te mai intereze gazul rusesc?”, a spus analistul. 

Citește și Criza energetică. Marele atu al Hidroelectrica. ”Este o garanție”

În altă ordine de idei, el a arătat că există o abordare conceptual nouă, pe care România nu o are, dar ar trebui să ne gândim la ea. ”Nu este vorba atât de independență, cât de siguranță. Și așa este. Pentru că siguranța aprovizionării cu resurse energetice, în primul rând cu gaze naturale, este importantă”, a explicat profesorul de economie. 

În opinia lui, ”ideile pot fi bune, calculele pot fi corecte, dar punerea în practică într-un sistem care funcționează greoi aduce niște prejudicii pe care le vom vedea mai târziu. Iar ceea ce mă îngrijorează este faptul că producătorii și distribuitorii sunt nevoiți să se împrumute. Ceea ce înseamnă că există o întârziere, ba chiar o rupere pe această schemă a compensării. Iar ei au nevoie de această compensare, altfel nu au cum să funcționeze. Aici este problema. Dacă dăm la unii, la populație și este foarte bine că dăm, nu dăm cât ar trebui, dar dăm, iar de la alții luăm și nu compensăm, atunci sistemul pe ansamblul lui nu mai funcționează și, până la urmă, partea cea mai dificilă va reveni tot pe populație după terminarea acestui ciclu. Adică după un an. Dacă pe parcursul acestui an nu vom reuși să punem la punct toate mecanismele care stau la baza ideii de compensare, atunci ne vom întoarce de unde am plecat”, a concluzionat analistul Mircea Coșea. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.