Laureații Nobelului pentru economie critică de-globalizarea și războiul tarifar

Inovația, motorul prosperității globale

Premiul Nobel pentru Economie din 2025 a fost acordat luni economiștilor Joel Mokyr, Philippe Aghion și Peter Howitt pentru contribuțiile lor la înțelegerea modului în care inovația și forțele „distrugerii creative” pot stimula creșterea economică și pot ridica nivelul de trai la scară globală.

Cei trei laureați au demonstrat, prin cercetările lor, că tehnologia și progresul științific determină apariția de produse și metode noi de producție care le înlocuiesc pe cele vechi, ducând la creșterea productivității, a bunăstării și a calității vieții.

„În ultimele două secole, pentru prima dată în istorie, lumea a cunoscut o creștere economică susținută. Aceasta a scos din sărăcie milioane de oameni și a pus bazele prosperității moderne”, a transmis Academia Regală Suedeză de Științe, care acordă premiul.

„Creșterea economică nu este garantată”

Academia a avertizat însă că progresul nu poate fi considerat ireversibil.

„Stagnarea economică, nu creșterea, a fost norma pentru cea mai mare parte a istoriei umane. Cercetările laureaților arată că trebuie să fim conștienți de amenințările care pot bloca progresul și să acționăm pentru a le contracara”, se arată în motivația juriului.

Premiul, denumit oficial „Premiul Băncii Suediei în Științe Economice în memoria lui Alfred Nobel”, este ultimul anunțat în acest an și are o valoare de 11 milioane de coroane suedeze (circa 1,2 milioane de dolari).

Mokyr, profesor la Northwestern University (SUA), primește jumătate din premiu, iar Aghion (College de France, INSEAD și London School of Economics) și Howitt (Brown University, SUA) își împart cealaltă jumătate.

Aghion: „Protecționismul și de-globalizarea sunt obstacole pentru creștere”

Philippe Aghion a declarat, în cadrul conferinței de presă de la Stockholm, că barierelor comerciale și protecționismul reprezintă „obstacole majore pentru inovație și prosperitate”.

„Cu cât piața este mai mare, cu atât cresc șansele de a schimba idei, de a transfera tehnologii și de a stimula concurența. Orice măsură care limitează deschiderea piețelor este o frână pentru creștere. Văd nori întunecați care se adună, odată cu tendințele de izolare și barierele comerciale”, a avertizat economistul francez.

Citește și: Favoriții la Premiul Nobel pentru Economie 2025: experți în economia muncii, macroeconomie și neuroeconomie

El a adăugat că Europa trebuie să își regândească politica industrială, învățând din modelele Statelor Unite și Chinei.

„În Europa am devenit excesiv de precauți. În numele concurenței, am respins orice formă de politică industrială. Este timpul să găsim un echilibru între competiție și investiții strategice în domenii cheie precum apărarea, clima, inteligența artificială și biotehnologia”, a afirmat Aghion.

Howitt: „Războiul tarifar reduce inovația”

Peter Howitt, profesor la Brown University, a declarat că este „absolut uimit” de primirea premiului, dar și-a exprimat îngrijorarea față de politicile comerciale protecționiste ale președintelui american Donald Trump.

„Este clar că astfel de politici descurajează inovația, pentru că reduc ceea ce numim efectul de scară. Un război tarifar micșorează dimensiunea pieței pentru toată lumea”, a spus el.

Howitt a subliniat că readucerea producției industriale în SUA poate avea sens politic, dar nu și economic:
„Suntem buni la proiectare, la inovație, la conceperea pantofilor de alergare. Dar e mai eficient să lăsăm altora producția lor efectivă.”

Mokyr: istoria progresului și lecțiile ei

Joel Mokyr, istoric al economiei, este cunoscut pentru lucrările sale privind Revoluția Industrială și originile culturale ale progresului tehnologic. Cercetările sale arată că inovația nu apare spontan, ci este rezultatul unui ecosistem de libertate, educație și încredere socială, care permite ideilor noi să se dezvolte și să înlocuiască vechile structuri economice.

Premiu acordat într-un moment de cotitură globală

Anunțul vine într-o perioadă în care inteligența artificială este privită ca noul motor al productivității globale, dar și într-un context în care Europa riscă să rămână în urmă în fața Statelor Unite și Chinei în cursa tehnologică.
Totodată, discuția despre sustenabilitatea creșterii economice devine tot mai prezentă, pe fondul schimbărilor climatice și al presiunilor asupra mediului.

De la Krugman la Friedman – o tradiție de excelență

Premiul Nobel pentru Economie, instituit în 1969, a fost acordat prima dată lui Ragnar Frisch și Jan Tinbergen, pionieri ai modelării economice dinamice.

Printre laureații de prestigiu se numără Milton Friedman, Paul Krugman și fostul președinte al Rezervei Federale, Ben Bernanke.

În 2024, distincția a revenit economiștilor Daron Acemoglu, Simon Johnson și James Robinson, pentru studiile privind inegalitatea și distribuția beneficiilor inovației.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.