Scumpiri-record la energie: România, printre cele mai afectate țări din UE

Creștere de 12% pe piața spot din România

Prețul energiei electrice pe piața spot din România a ajuns luni, 14 octombrie 2025, la 188,10 euro/MWh, înregistrând o creștere de 12% față de ziua precedentă, potrivit datelor de pe platformele europene de tranzacționare. Nivelul plasează România printre statele cu cele mai ridicate prețuri din regiune, alături de Bulgaria (188,10 euro/MWh) și Serbia (193,68 euro/MWh), toate conectate în același coridor energetic balcanic.

Nordul Europei, fluctuații extreme. Germania la zero

Contrastul față de piețele nordice este semnificativ: Suedia și Norvegia înregistrează valori care variază de la 2,35 euro/MWh până la 97,88 euro/MWh, în funcție de zona de preț, în timp ce în Germania energia a fost cotată la 0 euro/MWh, o consecință a producției ridicate din surse regenerabile și a cererii scăzute în week-end.

În schimb, țările baltice au raportat salturi bruște: Lituania și Letonia au ajuns la 202,59 euro/MWh, în creștere cu 87%, iar Finlanda la 197,54 euro/MWh (+167%), una dintre cele mai mari scumpiri procentuale de pe continent.

Energia hidrocarburilor domină producția internă

Potrivit datelor furnizate de Transelectrica, producția națională totală era de 5.836 MW la ora 10:23, fiind susținută în principal de:

• Hidrocarburi – 25,81% (1.506 MW)

• Hidroenergie – 24,77% (1.445 MW)

• Nuclear – 23,26% (1.357 MW)

• Cărbune – 16,82% (981 MW)

• Fotovoltaic – 8,59% (501 MW)

• Biomasă – 0,82% (48 MW)

• Eolian – în scădere, cu un aport negativ de -0,09% (-5 MW)

Producția scăzută din eolian și nivelul ridicat al consumului intern au contribuit la menținerea prețurilor la un nivel superior mediei UE.

Citește și: România exportă energie la capacitate maximă, dar plătește 168 euro/MWh

România, nod energetic regional cu interconectări multiple

Harta capacităților de racordare publicată de Transelectrica arată o rețea extinsă de interconexiuni, cu capacități transfrontaliere totale de peste 5.000 MW:

• 1.900 MW cu Bulgaria,

• 1.000 MW cu Serbia,

• 1.000 MW cu Ungaria,

• 315 MW cu Ucraina și 315 MW cu Republica Moldova.

Cele mai mari capacități interne de racordare sunt în zona H (nord-vest, 3.231 MW) și zona F (Banat, 2.986 MW), ceea ce oferă României un rol strategic în exportul de energie către Europa Centrală și Balcani.

Tendință generală de creștere în Europa Centrală și de Est

Creșteri semnificative ale prețurilor s-au înregistrat și în Cehia (+16%, 157,23 euro/MWh), Polonia (+21%, 169,45 euro/MWh), Slovacia (+18%, 151,02 euro/MWh) și Slovenia (+11%, 167,06 euro/MWh).

Pe ansamblul regiunii, energia se scumpește în contextul scăderii producției eoliene și al reviziei tehnice a unor unități nucleare din Europa Centrală, ceea ce limitează exporturile de energie ieftină din Germania și Franța.

Perspective: presiune pe consumatori în sezonul rece

Analiștii avertizează că prețurile ar putea rămâne ridicate în regiune pe fondul apropierii iernii, al creșterii cererii de energie termică și al incertitudinilor privind evoluția prețului gazelor naturale.

România, deși are o producție diversificată, dependența de hidrocarburi și de sursele controlabile (nuclear și cărbune) face dificilă compensarea deficitului din regenerabile în perioadele cu vânt slab.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.