Criza energetică va dura. Daniel Dăianu: ”Nu poți să-i salvezi pe toți. Nu poți, printr-o magie, să faci asta”

”Șocurile externe perturbează, de fapt, foarte mult situația. Trebuie să înțelegem acest lucru: în momentul de față, nu problemele interne dau sau pot da peste cap o economie națională, ci șocurile externe. Situația de acum este fără de precedent după cel de-al doilea război mondial. Cu războaie hibrid, cu un război cald în Europa, cel din Ucraina, cu ridicarea dramatică a prețurilor la energie. Multă lume nu înțelege cât de mult șochează economiile aceste creșteri a prețurilor la energie. Așa ceva nu s-a întâmplat. Nici acum câteva decenii, când economia americană a fost supusă acelui șoc al multiplicării prețului la țiței. 

Pandemia, care nu s-a terminat și care are, în continuare sechele, deglobalizarea, ruperea de lanțuri de aprovizionare, geopolica. Se sparge sistemul economic global. Ai perspectiva stagflației, ai piețe financiare foarte nervoase. Marea Britanie, spre exemplu, a fost pedepsită ca o economie emergentă de mâna a doua. Greșeli mari în politica economică te pun cu spatele la zid, dar șocurile externe sunt teribile. Ai aversiune crescută față de investiții. De aici și importanța pentru noi a resurselor europene”, a detaliat Daniel Dăianu. 

În opinia lui, marea provocare pentru cei care guvernează o țară este ”de a limita stricăciunile. Este legimită întrebarea dacă avem creștere economică, de ce nu o simt și cetățenii? Pentru că nu au cum să o simtă. Vorbeam despre creșterea dramatică a prețurilor la energie. Are loc un transfer către producătorii de energie și alții pierd, în timp ce alții pierd, cei mai mulți pierd. De aceea nu se simte această creștere”, a explicat președintele Consiliului Fiscal. 

Nu poți să-i salvezi pe toți

Incertitudinile sunt extreme, amintește Daniel Dăianu, și operăm în modelele folosite de băncile centrale, de Ministerul de Finanțe cu câteva variabile extrem de incerte. ”Atunci când apele se retrag vedem cine rămâne în pielea goală”, a continuat economistul, subliniind că, de asemenea, avem multe firme de tip zombie- firme care aveau mari probleme de finanțare, acuma vor avea probleme și mai mari de finanțare și pot să intre în stare de insolvență.

”Iar criza energetică va dura, pentru că această creștere masivă a prețului relativ al energiei face ca tensiunile în economii să rămână acolo. Nu poți, nu poți să-i salvezi pe toți, nu poți, printr-o magie, să faci asta. N-ai o baghetă magică să te întorci cu 3-4 ani în urmă, nu ai așa ceva! Să vii cu un asemenea mesaj ca Guvern nu prea poți. Guvernele sunt alese ca să repare lucrurile și să-i mulțumească pe cei mai mulți, pe toți dacă este posibil. Ori, nu se poate așa ceva sau nu văd eu cum s-ar putea face așa ceva”, a apreciat președintele Consiliului Fiscal. 

Nu se rezolvă în 6 luni sau 2 ani 

Potrivit precizărilor sale, ”vorbim aici de o criză a costului vieții. În ce sens? Nu este o criză care poate să fie rezolvată în 6 luni nici măcar în 2 ani. Este un sindrom al economiilor de război, deși la noi nu zboară rachete sau bombe, dar războiul se vede prin inflația foarte ridicată, se vede prin costul utilităților, se vede prin aversiunea față de risc manifestată de mediul de afaceri”, a mai spus Daniel Dăianu.

”Costul energiei este, să spunem, costul tuturor costurilor, în opinia șefului Consiliului Fiscal. „Fără energie nu poți să trăiești decât dacă te întorci în peșteră și n-ai căldură și îți procuri mâncarea din pădure. De aceea este foarte greu și în Europa va fi foarte greu și nu se va rezolva în această iarnă. Trebuie să ne adaptăm. Trebuie să strângem cureaua, doar că această curea nu poate fi strânsă la fel de cetățeni, de gospodării și de firme. 

Încetinire puternică a economiei 

În ceea ce privește câteva ipoteze macro pentru 2023, vom avea o încetinire puternică a economiei. Eu văd o creștere între 2 și 3% în 2023 dacă nu vom avea niște șocuri adverse și mai severe. Pentru că nu știm ce se va întâmpla în Europa, iar economia României pulsează împreună cu ce se întâmplă în economia europeană. Inflația în anul care vine se va duce în jos de la 16%- ultimele cifre care au venit de la Banca Națională. Vom avea un proces de dezinflație”, a anunțat Daniel Dăianu.

El a subliniat că, ”în vremuri de război, guvernul trebuie să lucreze cu banca centrală. Iar mediul de afaceri nu trebuie să pună presiune pe un guvern urmărindu-și interese parohiale, pentru că există o economie foarte stresată, există o populație stresată, suntem unde suntem în Europa ca geografie…

Oricum, părerea mea este că prezența statului în economie, așa cum se vede în toată Europa și în Statele Unite, va fi mai accentuată, din rațiuni ce țin de asigurare a nevoilor de bază, alimente, energie, securitate. De asemenea, piața energiei trebuie să fie mult mai bine reglementată”, consideră reputatul economist.

Citește și Riscul de nerambursare a creditelor, provocare pentru sectorul bancar românesc

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.