A fost depusă la Senat o propunere legislativă pentru reducerea controalelor excesive asupra întreprinderilor mici și mijlocii.
Întreprinderile Mici şi Mijlocii (IMM-urile) constituie coloana vertebrală a economiei româneşti, reprezentând peste 99% din totalul companiilor active şi angajând peste 65% din forţa de muncă din sectorul privat, conform datelor lnstitutului Naţional de Statistică şi Eurostat. Acestea sunt motorul creşterii economice, al inovaţiei, al creării de locuri de muncă şi al incluziunii sociale, contribuind semnificativ la formarea Produsului lntern Brut (PIB).
Cu toate acestea, IMM-urile se confruntă cu un mediu fiscal şi administrativ extrem de dificil, marcat de o povară administrativă excesivă, cauzată de controale frecvente, necoordonate şi uneori disproporţionate. Potrivit unor studii ale mediului de afaceri (Camera de Comerţ şi lndustrie a României, Consiliul Naţional al IMM-urilor), acestea suportă anual cost:uri semnificative atât financiare, cât şi de timp, din cauza inspecţiilor multiple şi suprapuse efect:uate de diverse instituţii de control (ANAF, ITM, ANPC, DSVSA, Garda de Mediii, etc.), explică iniţiatorii în expunerea de motive a proiectului.
Potrivit iniţiatorilor, pe lângă încărcarea administrativă directă, controalele excesive au efecte negative pe termen lung asupra mediului de afaceri:
• Pierderea productivităţii: IMM-urile alocă resurse semnificative pentru pregătirea documentelor, întâlniri cu inspectorii şi corectarea unor posibile neconformităţi, ceea ce le distrage atenţia de la activităţile productive şi inovative.
• Costuri suplimentare: Pe lângă cheltuielile directe cu consultanţa, auditurile şi corecţiile, IMM-urile suportă şi sancţiuni disproporţionate, ceea ce le afectează fluxul de numerar şi capacitatea de investiţji.
• Instabilitate juridică şi psihologică: Incert:it:udinea legată de calendarul şi amploarea controalelor generează stres managerial şi descurajează asumarea riscurilor necesare dezvoltării.
• Lipsa încrederii în administraţia publică: Percepţia abuzului, lipsa transparenţei şi necorelarea controalelor subminează colaborarea voluntară şi conformarea fiscală.
Iniţiatorii explică: În acest context, introducerea unui plafon legal privind numărul maxim de controale pe an la IMM-uri devine o necesitate stringentă. Aceasta va permite:
• Reducerea poverii administrative şi a costurilor asociate, lăsând antreprenorilor spaţiul necesar pentru a-şi concentra resursele pe creştere şi inovare.
• Creşterea predictibilităţii şi transparenţei procesului de control, contribuind la stabilitatea mediului de afaceri şi reducerea litigiilor generate de controale repetitive şi arbitrare.
• Evitarea abuzurilor Şi a folosirii excesive a sancţiunilor ca instrument de presiune fiscală, aspect esenţial într-un context de deficit bugetar, când riscul politic de presiune asupra IMM-urilor creşte.
• Îmbunătăţirea relaţiei dintre autorităţi şi mediul privat, prin stimularea conformării voluntare şi a dialogului constructiv, ceea ce pe termen lung va genera creşterea încasărilor fiscale.
Este important de subliniat că reglementarea nu exclude controalele în situaţii motivate, cum ar fi suspiciunile clare de fraudă, accidentele de muncă sau reclamaţiile justificate, ci doar previne controalele repetitive şi nejustificate care afectează competitivitatea IMM-urilor.
"State membre ale Uniunii Europene cu economii comparabile sau mult mai dezvoltate, precum Olanda, Danemarca şi Estonia, au implementat deja politici de limitare şi coordonare a controalelor la IMM-uri, cu accent pe prevenţie, digitalizare şi inspecţii integrate. Conform rapoartelor OECD şi Comisiei Europene, aceste măsuri au dus la reducerea costurilor administrative, creşterea gradului de conformare şi consolidarea mediului antreprenorial.
România trebuie să adopte acest:e bune practici pentru a-şi menţine competitivitatea Şi a atrage investiţii, evitând o povară birocratică excesivă care poate determina migrarea activităţilor economice către alte jurisdicţii mai prietenoase", se arată în document.
Proiectul de lege poate fi consultat aici.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.
Avans modest al PIB-ului României în 2025.
Excelența Sa Adrian Zuckerman...
Rovinari pornește Grupul 6 – un pas decisiv pentru...
Curs valutar BNR, 4 decembrie.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a anunţat joi...
Sistemul Garanţie-Returnare...
ANAF, informare privind ţintele asumate în PNRR.
Piața RCA intră într-o nouă...
Veniturile Rusiei din petrol şi gaze au scăzut...
Cazierul judiciar intră într-o nouă eră digitală, după...
O secțiune a conductei de...
ASF schimbă regulile de...
Bursa de Valori București...
Cuprul a atins un nou record pe...
Fitch confirmă ratingul CEC...
Factura la gaze pentru...
Valoarea maximă a tichetelor de...