Cursurile ȘCOLARE. Ministrul Cîmpeanu a oferit noi precizări

"Asta înseamnă că luni se duc la şcoală cei care au mers şi până acum. Subliniez, până acum au mers la şcoală sub o jumătate din efectivele fiecărei clase. Lucru care va fi precizat şi în ordinul de ministru comun Educaţie-Sănătate", a precizat Cîmpeanu.

Potrivit acestuia, vineri, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) a "abilitat" printr-o hotărâre Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii să modifice ordinul comun din 4 februarie în sensul participării fizice la cursuri a elevilor din clasele terminale "indiferent" de scenariul în care se află localitatea respectivă, "dar fără a depăşi rata de incidenţă cumulată în ultimele 14 zile de 6 la mia de locuitori".

"Aş vrea să apreciez în mod deosebit Hotărârea CNSU care abilitează Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii să modifice ordinul comun din 4 februarie 2021 în sensul participării fizice la cursuri a elevilor din clasele terminale indiferent de scenariul în care se află localitatea, dar fără a depăşi rata de incidenţă cumulată în ultimele 14 zile de 6 la mia de locuitori. Cu alte cuvinte, CNSU, singurul organism abilitat să ia o astfel de hotărâre pe perioada stării de alertă, a înţeles importanţa principiului conform căruia şcolile se închid ultimele şi se deschid primele, a înţeles importanţa acordării posibilităţii de a merge la şcoală pentru elevii din clasele terminale, care vor susţine în curând examenele naţionale, definitorii pentru viitorul oricărui tânăr", a subliniat ministrul.

Citește și Cursurile ȘCOLARE în scenariul roșu. Anunț OFICIAL

Cîmpeanu a menţionat că Ministerul Educaţiei şi cel al Sănătăţii vor "redacta" vineri seară ordinul comun, urmând ca sâmbătă acesta să fie semnat şi dat publicităţii.

"Apreciez de asemenea disponibilitatea de colaborare manifestată de Ministerul Sănătăţii în vederea emiterii cu celeritate a ordinului comun ministrul Educaţiei - ministrul Sănătăţii urmare a hotărârii CNSU, ordin comun prin care vor fi aduse o serie de precizări cu privire la exigenţele suplimentare necesare în şcoli în situaţia participării fizice a elevilor din clasele terminale. (...) Elevii din clasele terminale nu vor contribui la o creştere semnificativă a mobilităţii, ştiut fiind faptul că mobilitatea este un factor important în influenţarea ratei de infectare. Pe baza hotărârii CNSU din această seară, redactăm chiar în această seară ordinul comun şi mâine el va fi semnat şi dat publicităţii în aşa fel încât elev, părinte, profesor vor putea cunoaşte modul în care vor participa elevii din clasele terminale", a arătat demnitarul.

El a spus că 15.000 de elevi din clasele terminale vor putea merge în continuare la şcoală în Bucureşti.

În opinia ministrului, numărul "maxim" de 15.000 de elevi raportat la populaţia Bucureştiului nu poate contribui la o creştere semnificativă a ratei de infectare.

"Aş vrea să precizez faptul că în urma unei analize făcute pe parcursul celor patru săptămâni de la începerea cursurilor cu prezenţă fizică, în data de 8 februarie, prezenţa medie la nivelul claselor terminale se situează între 12 şi 14 elevi per clasă. Deci, sub o jumătate din efectivul fiecărei clase. Raportat la numărul de 1.142 de clase, câte funcţionează într-un oraş ca Bucureştiul - şi aici vorbesc de 516 clase de a VIII-a, la care se adaugă 626 clase a XII-a şi a XIII-a (...) -, înseamnă un număr de 15.000 elevi care vor putea merge la şcoală în Bucureşti, în total, la nivelul claselor terminale. Numărul maxim de 15.000 de elevi raportat la populaţia Bucureştiului nu poate contribui la o creştere semnificativă a ratei de infectare. Cu atât mai mult cu cât, prin comparaţie, colegii lor mai mici, din grădiniţă şi învăţământul primar, merg la şcoală împreună cu părinţi, bunici, sau alţi aparţinători", a mai afirmat Sorin Cîmpeanu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.