BNR: Piața muncii din România, un risc structural pentru economie
Piața muncii din România intră...
„Ar trebui să fim mai raționali și să înțelegem că riscul unui blackout trebuie să intre pe lista situațiilor de urgență, alături de alte crize majore. Statul are obligația să pregătească populația pentru asemenea scenarii, pentru că ele pot apărea oricând, indiferent cât de bine credem că suntem protejați”, a spus Dărăban.
De la negare la pregătire reală
Potrivit reprezentantei ACUE, una dintre cele mai mari vulnerabilități ale României este refuzul de a vorbi deschis despre riscurile sistemice. „Trebuie să ieșim din zona de negare. În România, orice discuție despre un posibil blackout este percepută ca un motiv de panică. Oamenii nu au încredere în instituții, dar tăcerea și lipsa de comunicare ne fac mai vulnerabili”, a subliniat ea.
Dărăban a explicat că un blackout nu înseamnă doar oprirea curentului, ci un lanț de efecte care pot afecta economia și infrastructura vitală: „Am văzut exemple concrete în Europa, unde o simplă cădere de sistem a generat pierderi de miliarde. În Spania, un incident izolat a produs pagube de 3,6 miliarde de euro.”
Citește și: De ce Neptun Deep nu va aduce energie ieftină - Analiză
Atacurile cibernetice, un risc în creștere
Directorul ACUE a atras atenția și asupra vulnerabilităților cibernetice ale sectorului energetic, despre care spune că au crescut exponențial. „Energia este o țintă preferată pentru atacurile informatice. Costul mediu al unui incident în acest sector este estimat la peste 5 milioane de dolari. România trebuie să-și securizeze infrastructura digitală energetică, altfel riscăm să fim paralizați din interior”, a avertizat Dărăban.
Interconectarea – cheia stabilității energetice
În opinia sa, independența energetică nu poate fi înțeleasă ca izolare, ci ca o capacitate de reacție rapidă într-un sistem interconectat. „Nu putem funcționa singuri. Interconectarea este bidirecțională – importăm și exportăm energie, iar investițiile în infrastructura transfrontalieră sunt vitale pentru stabilitatea noastră”, a adăugat Dărăban.
Reprezentanta ACUE a concluzionat că România are nevoie de o strategie de securitate energetică integrată, care să includă scenarii de risc, testări periodice și campanii publice de informare. „Discuțiile despre blackout nu trebuie să provoace panică, ci să ducă la soluții. Este mai periculos să ignorăm problema decât să o recunoaștem.”
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.
Piața muncii din România intră...
Controale mai dure, camere...
Prețurile petrolului au scăzut...
Investitorii individuali din...
Guvernul a adoptat o ordonanță...
Românii nu mai cred în...
Directoratul Național de...
Curs valutar BNR, 16 decembrie...
Numeroase obligaţii fiscale...
Averea netă a miliardarului...
Compania saudită Midad Energy a devenit unul dintre...
ANAF a dat publicităţii...
România se poziționează în...
Vânzarea bunurilor personale...
Kaufland România anunță programul de funcționare al...
Decalajul de încasare a TVA a...
Președintele României a semnat...
Anunţul momentului de la Casa...
Negocierile de pace dintre...
Programul Rabla Auto 2025 se...
Ford reduce drastic gama de vehicule electrice.
Un investitor în bitcoin vrea...