Datoria țărilor emergente: China, pe banca acuzaților

La doi ani de la lansarea de către G20 a cadrului comun pentru restructurarea datoriilor țărilor aflate în dificultate, este clar că succesul rămâne o perspectivă îndepărtată. Dintre țările vizate, doar Ciad, Etiopia și Zambia au solicitat restructurarea datoriei. Dar, din nou, fără succes. Norii se adună însă. Creșterea ratelor dobânzilor din SUA și a dolarului va pune și mai multă presiune asupra țărilor supraîndatorate.

Marțea trecută, la o conferință a Institutului Perterson pentru Economie Internațională (PIIE) din Washington, Brent Neiman, consilier al secretarului Trezoreriei, Janet Yellen, a indicat China drept principalul vinovat. În calitate de creditor major al țărilor sărace și în curs de dezvoltare, trebuie să ia măsuri mai active pentru a evita o criză a datoriilor care se profilează. "Participarea Beijingului este esențială", a subliniat el.

În termeni concreți, inițiativa G20 a fost concepută pentru a aduce China la masa discuțiilor. Acum acest lucru devine inevitabil. Potrivit datelor, totalul împrumuturilor oficiale chinezești restante s-ar cifra între 500 și 1.000 de miliarde de dolari și s-ar concentra în țările cu venituri mici și medii. Aproximativ 40 de țări emergente datorau creditorilor chinezi mai mult de 8% din PIB-ul lor, susține chiar fostul economist al FMI Gabriel Sterne, în prezent șef al departamentului de cercetare a piețelor emergente la Oxford Economics, într-o notă de cercetare publicată în septembrie ("Ce vrem? O rezolvare a crizei! Când o vrem? Acum").

De-a lungul anilor, restructurările de datorii au fost efectuate prin intermediul Clubului de la Paris, un forum dominat de occidentali din care China nu face parte. Gabriel Sterne, subliniază că inițiativa G20 reflectă o ultimă "încercare a FMI [...] de a alinia programele masive de creditare ale Chinei pentru piețele emergente la regulile creditorilor oficiali din Clubul de la Paris". Pariul nu este câștigat.

Planul de salvare chinezesc

Recent, China a distribuit zeci de miliarde de dolari sub formă de "împrumuturi de urgență" secrete unor țări amenințate de crize financiare. Lunea trecută, guvernul ecuadorian a anunțat că a ajuns la două acorduri de reeșalonare cu China Development Bank și Eximbank, în valoare de 1,4 miliarde de dolari și, respectiv, 1,8 miliarde de dolari.

În august anul trecut, China a afirmat că a anulat 23 de împrumuturi fără dobândă pentru 17 țări africane, anunțând totodată că va redirecționa 10 miliarde de dolari din rezervele sale de la FMI către țările africane. Însă un studiu realizat de Centrul pentru politici de dezvoltare globală al Universității din Boston, publicat luna aceasta, estimează că ajutorul oferit se ridică între 45 și 610 milioane de dolari, adică aproximativ 1% din suma pe care continentul o datorează Chinei. "A fost dificil de determinat o cifră exactă din cauza lipsei de informații publice", se arată în studiu.

Concurentul FMI?

După cum arată statisticile AidData, un laborator de cercetare de la Universitatea William & Mary (Virginia), Pakistanul, Sri Lanka și Argentina au fost cei mai mari trei beneficiari ai împrumuturilor de salvare acordate de China începând din 2017, primind împreună 32,83 miliarde de dolari.

Printre țările care au primit astfel de credite chinezești se numără Kenya, Venezuela, Ecuador, Angola, Laos, Egipt și Mongolia. "Beijingul a încercat să mențină aceste țări pe linia de plutire prin acordarea mai multor astfel de împrumuturi succesive, fără a cere debitorilor săi o ameliorare a disciplinei economice sau o reducere a datoriei printr-un proces de restructurare coordonat cu toți creditorii majori", a explicat Bradley Parks, director executiv al AidData. Astfel, Beijingul a devenit un concurent formidabil pentru FMI, fără constrângerile structurale ale planurilor de ajustare ale Fondului.

Transparență îndoielnică

În plus, spre deosebire de FMI, care anunță detaliile liniilor sale de credit, ale programelor de reducere a datoriilor și de restructurare a țărilor debitoare, China operează în mare parte în secret.

Într-un studiu al PIIE din mai 2021, Anna Gelpern, care a analizat 100 de contracte de împrumut de la Beijing către guverne din 24 de țări în curs de dezvoltare din întreaga lume, a concluzionat că "acordurile chinezești conțin clauze de confidențialitate neobișnuite care îi împiedică pe beneficiarii creditelor să dezvăluie termenii sau chiar existența datoriei.

Mai rău, "creditorii chinezi folosesc aranjamente colaterale, cum ar fi conturile de venituri controlate de creditor și promisiuni de a nu include datoriile în restructurarea colectivă (așa-numitele clauze "fără Clubul de la Paris")". Prin urmare, pentru a realiza potențialele restructurări ale datoriilor care se întrevăd la orizont, discuțiile se anunță a fi dificile, dacă nu chiar imposibile.

Citește și OCDE: Crizele legate de energie şi inflaţie riscă să provoace recesiune în economiile importante

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.