Consumul de energie în România a crescut. Iluminatul public a crescut cu 12%

Consumul final de energie electrică în economie a crescut cu 3%, iluminatul public a înregistrat o creştere cu 12%, iar consumul populaţiei a scăzut cu 2,6%.

În perioada 1 ianuarie -29 februarie 2024, resursele de energie primară au crescut cu 1,5%, iar cele de energie electrică au rămas constante, faţă de perioada similară a anului trecut. Principalele resurse de energie primară au totalizat 5,201 milioane de tone echivalent petrol (tep), în creştere cu 78.400 tep faţă de perioada 1 ianuarie - 28 februarie 2023.

Producţia internă a însumat 2,971 milioane de tep, în scădere cu 23.000 tep (-0,8%) faţă de perioada 1 ianuarie -28 februarie 2023, iar importul a fost de 2,230 milioane de tep, în creştere cu 101.400 tep (+4,8%).

În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 11,721 miliarde de kWh, în creştere cu 3,7 milioane kWh faţă de perioada 1 ianuarie -28 februarie 2023.

Producţia din termocentrale a fost de 3,700 miliarde de kWh, în scădere cu 108,9 milioane kWh (-2,9%). Producţia din hidrocentrale a fost de 2,959 miliarde de kWh, în scădere cu 12,4 milioane kWh (-0,4%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 1,980 miliarde de kWh, în creştere cu 16,5 milioane kWh (+0,8%).

Producţia din centralele electrice eoliene, în perioada 1 ianuarie -29 februarie 2024, a fost de 1,552 miliarde de kWh, în scădere cu 277,4 milioane kWh faţă de perioada 1 ianuarie -28 februarie 2023, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 245,6 milioane kWh, în creştere cu 78,8 milioane kWh faţă de perioada 1 ianuarie -28 februarie 2023.

Exportul de energie electrică a fost de 2,050 miliarde de kWh, în scădere cu 126,2 milioane kWh. Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 1,055 miliarde de kWh, în scădere cu 18,1 milioane kWh. 

Ce înseamnă un consum redus de energie

Un consum mic de energie electrică poate indica o activitate industrială și economică redusă, ceea ce ar putea duce la o creștere economică mai lentă. De asemenea, poate reflecta eficiență energetică și o tranziție către surse de energie regenerabilă.

Consumul scăzut de energie poate fi un semn al sărăciei energetice, unde gospodăriile nu își permit suficientă energie pentru nevoile de bază, ceea ce poate afecta calitatea vieții.

Dacă producția internă de energie nu este suficientă, un consum redus poate însemna o dependență mai mare de importurile de energie, ceea ce poate afecta securitatea energetică a țării.

Un consum redus poate stimula inovația și adoptarea tehnologiilor noi, mai eficiente energetic, contribuind astfel la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și la protejarea mediului.

Infrastructura energetică poate fi subdimensionată sau supra-dimensionată în raport cu nevoile reale, ceea ce poate duce la ineficiențe și costuri suplimentare pentru întreținere și modernizare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.