De ce nu se revoltă românii în fața crizei. Economia ”descurcărelii”, explicată de Mircea Coșea

Un popor obișnuit cu lipsa de stabilitate

„Românii au o capacitate de adaptare extraordinară. Nu reacționează cu proteste, ci prin reorganizarea vieții de zi cu zi”, a explicat profesorul Mircea Coșea, pentru DCBusiness. El numește acest fenomen „reflex de conservare socială”, rezultat al secolelor de instabilitate și al lipsei de predictibilitate.

În fața inflației și a prețurilor tot mai mari, oamenii reduc consumul, renunță la confort, își echilibrează bugetele prin sacrificii și inventivitate. „Românii nu se mai uită la stat, ci la ei înșiși. Găsesc soluții mărunte, dar eficiente – mai muncesc ceva în plus, mai taie de la cheltuieli, mai amână o plată. Este un comportament economic de adaptare, nu de reacție”, spune economistul.

Citește și: Mircea Coșea: Două vești bune care mă întristează

Adaptarea – forță și slăbiciune în același timp

Această rezistență pasivă are însă un cost social major. „Românii se descurcă individual, dar pierd colectiv. Fiecare își găsește o soluție proprie, iar statul scapă de obligația de a reforma sistemul. Nu există presiune socială, nu există exigență publică”, avertizează Coșea.

În opinia sa, acest tip de comportament explică de ce reformele structurale sunt amânate la nesfârșit. „Clasa politică nu simte că trebuie să dea socoteală, pentru că populația nu cere schimbarea. Fiecare se descurcă în felul lui, iar economia funcționează din inerție, nu din viziune.”

Românii au internalizat o formă de resemnare activă, spune profesorul, care le permite să supraviețuiască, dar nu să progreseze. „Această descurcăreală este o formă de inteligență socială, dar și o piedică în modernizare. Ea explică de ce România rămâne blocată între adaptare și stagnare.”

Citește și: Aurul urcă, încrederea scade – explicația lui Mircea Coșea

Criza, privită ca o rutină națională

Pentru români, crizele au devenit un mod de viață. După tranziția postcomunistă, recesiunea din 2008, pandemia și inflația actuală, mulți nu mai percep instabilitatea ca pe o excepție, ci ca pe o normalitate. „Românii nu mai cred în stat, ci în propria inventivitate economică. Se orientează către piața gri, găsesc soluții informale de venit, ocolesc regulile când sistemul nu le oferă alternative. Este o formă de supraviețuire socială, moștenită și transmisă din generație în generație”, arată Coșea.

Acest mecanism psihologic de autoprotecție, spune el, explică absența mișcărilor de protest sau a reacțiilor publice consistente în fața deciziilor economice controversate. „Nu pentru că românii nu sunt nemulțumiți, ci pentru că sunt obosiți de promisiuni. Ei își spun: mai bine mă descurc singur, decât să aștept ceva de la politicieni.”

Citește și: Mircea Coșea: Criza energiei, făcută cu bună știință! Cum am ajuns dependenți de Rusia

Lecția adaptării fără schimbare

Profesorul Mircea Coșea avertizează că această capacitate de adaptare, deși a salvat societatea românească în perioadele grele, riscă acum să devină o capcană. „Adaptarea ne ajută să supraviețuim, dar ne blochează dezvoltarea. Ne împiedică să cerem responsabilitate, să construim instituții și să ne gândim la viitor.”

El subliniază că lipsa reacției colective perpetuează mediocritatea clasei politice și absența unei direcții economice clare. „România este ținută în viață de energia individuală, nu de politicile publice. Aceasta este tragedia noastră: ne descurcăm, dar nu evoluăm.”

În concluzie, Coșea descrie societatea românească drept una „care a învățat să trăiască în criză”, dar care riscă să nu mai știe cum arată normalitatea. „Reflexul de adaptare este o formă de inteligență colectivă, dar trebuie depășit. O națiune nu se poate ridica doar prin instinctul de supraviețuire, ci prin dorința de schimbare.”

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.