Debitul Dunării, de aproape două ori mai mic față de media lunii până pe 19 noiembrie

Autor: Mara Ivan
Data publicării:
Ultimele estimări de la INGHA
Ultimele estimări de la INGHA
Debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi staţionar în primele două zile ale intervalului - 2.700 metri cubi pe secundă (mc/s) - apoi în scădere până la valoarea de 2.400 mc/s, situându-se sub media multianuală a lunii noiembrie (4.650 mc/s), potrivit prognozei Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA), valabilă până la 19 noiembrie 2022.

În aval de Porţile de Fier debitele vor fi în prima parte a intervalului în creştere pe sectorul Gruia - Olteniţa şi în scădere pe sectorul Călăraşi - Tulcea, iar în partea a doua a intervalului vor fi în scădere pe sectorul Gruia - Cernavodă şi relativ staţionare pe sectorul Hârşova - Tulcea.

Pentru luna noiembrie, hidrologii au estimat un debit maxim al Dunării de 4.000 mc/s, iar cel minim la 2.100 mc/s, în timp ce media multianuală a lunii este de 4.650 mc/s.

În perioada 13 - 19 noiembrie, pe râurile din ţară, debitele medii zilnice vor fi în general relativ staţionare pe toată durata intervalului de prognoză.

În a doua jumătate a intervalului de prognoză sunt posibile creşteri uşoare de niveluri şi debite, pe unele râuri mici din zonele de deal şi munte, ca urmare a precipitaţiilor prognozate.

Prognoza lunară emisă de INHGA pentru luna noiembrie 2022 arată că regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse între 50-80% din mediile multianuale lunare, mai mici (30-50%) pe râurile din bazinele hidrografice: Caraş, Nera, Cerna, Desnăţui, Jiu mijlociu şi inferior, Olt inferior, Argeş, Ialomiţa, Buzău, Putna, Trotuş, pe cursul inferior al Moldovei, pe cursul Siretului şi pe râurile din Dobrogea. Cele mai mici valori (sub 30% din normalele lunare) se vor înregistra pe râurile din bazinele hidrografice: Vedea, Rm. Sărat, Bârlad şi Jijia.

Suprafață afectată de secetă

De precizat că, potrivit ultimelor estimări, suprafaţa totală afectată de secetă a depăşit 1,076 milioane hectare la data de 10 noiembrie 2022, iar raportarea a fost făcută în 37 de judeţe şi municipiul Bucureşti, a anunțat Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Principalele culturi de toamnă afectate de secetă sunt cele cu grâu, triticale - 189.339 ha, orz, orzoaică, ovăz, secară - 30.698 ha şi rapiţă - 26.805 ha, iar cele de primăvară sunt: porumb - 474.5501 ha, floarea soarelui - 238.813 ha, soia - 39.109 ha, plante furajere - 44.772 ha.

Potrivit MADR, au raportat culturi afectate de secetă judeţele: Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Botoşani, Braşov, Brăila, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vâlcea, Vaslui, Vrancea şi municipiul Bucureşti. 

Petre Daea: Nu există motive de îngrijorare

La începutul acestei luni, ministrul Agriculturii, Petre Daea, declara că nu există motive obiective pentru o scumpire a produselor agroalimentare pentru că preţurile s-au stabilizat în producţia primară şi în procesare. "Nu sunt motive să se scumpească produsele agroalimentare. Nu sunt motive obiective pentru că producţia primară, în zona aceasta, s-a stabilizat preţul, în procesare s-a stabilizat preţul, la energie şi la gaz. Aşa că nu vor creşte preţul", a spus Petre Daea, întrebat de jurnalişti dacă ar trebui să ne aşteptăm la scumpiri ale produselor.

El a precizat că România trebuie să valorifice potenţialul pe care îl are pentru că nu există altă şansă de progres în ţară decât aceea de a produce, a prelucra şi a valorifica producţia autohtonă

Ministrul a făcut aceste declarații la ceremonia de lansare de către Penny România a iniţiativei "100 de idei de business pentru România". În anul 2020, compania şi-a asumat ca obiectiv, sub umbrela TripluRO (3RO), ca până la finalul anului 2023, 60% din sortimentul aflat la vânzare în magazine să aibă ingredientul principal provenit din România, adică să fie cultivat, crescut, extras sau fabricat în ţară şi să fie procesat şi ambalat în România.

"Mă gândeam în aceste momente ale interpretării acestui program formidabil de 3 ori România (3RO - n.r.) Merge şi de 2 ori, dar o dată sub nicio formă. De ce merge de 2 ori? Pentru că sunt produse care nu mai trec prin procesare, dar la valorificare trebuie să ajungă. De aceea v-am spus că e obligatoriu să treacă de 2 ori, pentru că iată ne întâlnim cu întrebare zilnică: producem şi unde este produsul? România produce foarte mult şi diversificat în ţară", a spus Petre Daea.

Citește și Noua Lege a pensiilor schimbă totul. Ce se întâmplă cu punctul de pensie

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

Ştiri Recomandate

Certificat de înregistrare fiscală / Ilustrație: DCBusiness
Sebastian Burduja
Oameni de afaceri / Foto: Freepik
Donald Trump
Inquam Photos / Foto: Octav Ganea / Inquam Photos
Locuri de muncă
Un cuplu semnează un contract / Foto: Freepik
Bitcoin / Foto: Unsplash
Elon Musk / FOTO: Facebook
Curs valutar / Foto: DCBusiness
Santierul Naval Mangalia
Ursula von der Leyen la Forumul Economic Mondial de la Davos
Reactorul EAST / Foto: HFIPS
Strângere de mână / FOTO: Freepik

Deficit record în România, în contrast cu trendul european

Deficitul bugetar al României crește, contrar tendinței...

Ilie Bolojan / FOTO: Captură ecran
Beijing / FOTO: Freepik
Mină de suprafață / Foto: Pexels

Producţia de cărbune a României s-a prăbuşit

Cifre oficiale de la INS despre producţia de cărbune a...

Dolari / Foto: Freepik
TikTok / sursa foto: Pexels.com / cottonbro studio
ANAF / Foto: DCBusiness
Adrian Negrescu / Foto: arhiva personală
Acord între Statele Unite și Uniunea Europeană privind TAXELE vamale pentru oţel şi aluminiu
Christel SCHALDEMOSE
ECOFIN / Foto: Comisia Europeană
foto: pexels.com

Cum s-a văzut în Coreea de Nord învestirea lui Donald Trump

Presa din Coreea de Nord a relatat despre ceremonia de...

Mina de litiu Shevchenkivske
Tineri oameni de afaceri / Foto: Freepik

pixel