Lipsa digitalizării, vulnerabilitate pentru România

Organizaţia menţionează că şcoala şi serviciile publice trebuie să servească toţi cetăţenii, asigurându-le acces în mod egal şi uniform.

"În lipsa competenţelor adecvate riscăm să avem platforme digitale pe care angajaţii sectorului public nu le pot face operaţionale şi care sunt destinate a oferi servicii unor cetăţeni care nu le pot accesa", menţionează sursa.

Conform celor mai recente date Eurostat, 80% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 16 şi 24 de ani au competenţe digitale la nivelul Uniunii Europene. Tinerii din România se află pe ultimul loc, doar 56% dintre ei deţinând competenţe digitale avansate. La adulţi, situaţia este mult mai gravă.

"Salutăm preocuparea Guvernului pentru digitalizare, concretizată în măsurile instituţionale (crearea Autorităţii pentru Digitalizarea României) şi legislative luate (OUG 38/2020, OUG 65/2020, HG 574/2020, HG 599/2020 etc.), şi susţinută prin fondurile alocate în acest scop, însă atragem atenţia că orice cadru legislativ privind digitalizarea trebuie să adreseze prioritar problema competenţelor, de la nivelul şcolii şi până la nivelul sectorului public, precum şi a certificării acestora", precizează reprezentanţii AOAR.

Pandemia forțează companiile de utilități investească în noi tehnoilogii

Digitalizarea este, în primul rând, un proces de educare şi de schimbare a culturii profesionale în sectorul public şi privat, iar obţinerea competenţelor digitale, care stau la baza acestui proces, trebuie confirmată prin metode de testare consacrate, cel puţin la nivelul Uniunii Europene. O parte din aceste metode (ex: ECDL) sunt folosite deja pe scară largă la testarea competenţelor digitale la bacalaureat. Ele pot fi şi trebuie aplicate pentru confirmarea competenţelor digitale în sectoarele public şi privat, se mai arată în comunicat.

În context, oamenii de afaceri consideră că alocarea fondurilor pentru competenţe digitale trebuie să fie făcută responsabil, începând cu diagnosticarea competenţelor minim necesare locului de muncă şi mergând până la obţinerea unor certificări de nivel european. Nu trebuie repetate experienţele din trecut, când fondurile au fost alocate adesea pentru procese de training care nu au avut a face cu necesităţile locului de muncă şi nu au implicat atragerea răspunderii pentru rezultat.

Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) îşi exprimă încrederea că recuperarea accelerată de către România a decalajului faţă de celelalte ţări europene în sfera competenţelor digitale va contribui în mod esenţial la creşterea încrederii cetăţenilor în serviciul public, va facilita accesul angajaţilor la procese şi tehnologii care pot genera valoare adăugată mai mare şi va determina creşterea rezilienţei economiei româneşti pe termen mediu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.