Dumitru Nancu, nemulțumit de scăderea plafonului de garantare. Sperăm la o majorare la următoarea rectificare bugetară

Dumitru Nancu, directorul general al FNGCIMM a fost ales membru in Consiliul de Administratie al AECM, pentru un mandat de 3 ani.  Prin aceasta numire, Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri face un pas important in promovarea la nivel european a intereselor antreprenorilor romani si a mediului de afaceri din Romania. 

Șeful FNGCIMM a declarat că în perioada 22-24 septembrie 2021, au avut loc la Viena mai multe evenimente organizate de catre Asociatia Europeana a Institutiilor de Garantare (AECM), care au avut ca principală temă de dezbatere „Acordarea de garantii pentru redresarea economica si pentru incurajarea investitiilor durabile”. 

Asociatia Europeana a Institutiilor de Garantare (AECM) este formată din 48 de instiruții din 31 de state membre UE dar și unele invecinate Uniunii Europene afiliate organizatiei.

Dumitru Nancu a afirmat că: ”Fondul Național de Garantare din România a avut cel mai mare volum de garantare din toate fondurile și băncile de dezvoltare din statele membre AECM. Deci, practic pentru noi este, să spun așa, o recunoaștere a muncii pe care echipa Fondului Național de Garantare a depus-o în acești doi ani. Deci, practic am avut cel mai mare volum de garanții acordate IMM-urilor în perioada 2020-2022, fiind cu cele două tipuri de scheme de ajutor de stat cadrul temporar COVID, unde România practic a fost prima țară care a avut această schemă aprobată și IMM Invest Plus, cadrul temporar pentru sprijinirea IMM-urilor ca urmare a agresiunii Rusiei asupra Ucrainei, unde la fel, per total, noi am avut cel mai mare volum de garanții acordate, având o creștere de 13.871, fiind urmat de către Fondul de Garantare din Italia. Deci, practic cifrele arată foarte bine anul 2022 pentru pentru noi și este o recunoaștere la nivel la nivel european”. 

Șeful fondului a mai spus că totuși pentru anul 2023 sunt ceva probleme: ”Din păcate în anul 2023, Fondului Național de Garantare nu-i este acordată aceeași importanță pe care vedem că Asociația Europeană a Instituțiilor Financiare de Garantare și Creditare o oferă. E pentru prima dată când România are un reprezentant în forul de conducere la nivel european și pentru 2023, din păcate, ni s-a acordat doar 51 % din execuția bugetară”.

Dumitru Nancu a arătat în acest contex că: ”Dacă anul trecut pe IMM Invest am avut un plafon de garantare de 9,5 miliarde, totul consumat în trei luni de zile, anul acesta ni s-au acordat 6,2 miliarde. Cu toate că anvelopa bugetară permitea ca Fondul Național de Garantare să implementeze în continuare cel mai de succes instrument financiar, este vorba de IMM Invest Plus. În două luni de zile, practic, până la sfârșitul lunii mai, cele 6,2 miliarde de lei, plafon de garantare, au fost consumați și 7.600 de firme au beneficiat de programul IMM Invest PLUS.”.

Reprezentantul FNGCIMM a mai arătat că la Comisia Europeană s-a descis prelungirea schemei cadru de suport temporar pe care funcționează și IMM Invest până la 31 decembrie 2024: ”Noi am notificat Consiliul Concurenței pe IMM Invest 2023 să ne aloce la următoarea rectificare bugetară, care, sperăm noi, să fie în luna octombrie, pentru că în acest moment sunt peste 10.000 de IMM-uri care au credite aprobate în bănci și așteaptă garanția Fondului Național de Garantare, iar cu cât ajutorul statului întârzie, practic aceste aceste IMM-uri o să aibă probleme în ceea ce înseamnă funcționarea și capitalizarea lor. Lucru important este că Consiliul Concurenței, ne-a aprobat creșterea cu 20 la sută a bugetului, adică putem accesa garanția Fondului în valoare de 4,5 miliarde, ceea ce sperăm noi ca în cele două luni care au mai rămas până la sfârșitul anului, să închidem programul IMM Invest, cu toate solicitările finanțate”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.