Racheta Long March 5 a fost lansată de baza spaţială Wenchang, amenajată pe insula tropicală Hainan, la ora locală 20:45 (12:45 GMT), potrivit imaginilor transmise în direct de postul naţional de televiziune chinez (CCTV). Conform DPA, la o jumătate de oră după lansare, racheta chineză a ajuns pe orbita sa prestabilită, deasupra Oceanului Pacific.
Aceasta a fost cea de-a treia lansare a vehiculului spaţial chinez începând din 2016. În timpul primei lansări, pe 3 noiembrie 2016, racheta chineză a atins o altitudine suboptimală, dar funcţională. În cadrul celei de-a doua lansări, în iulie 2017, China a suferit un eşec major în ambiţiosul ei plan de cucerire a spaţiului, după ce racheta Long March 5 s-a prăbuşit în mare la scurt timp după lansare.
Orașele inteligente ale Chinei. Confort în schimbul libertății
Potrivit site-ului NASASpaceflight.com, racheta lansată vineri transportă la bordul ei un satelit de telecomunicaţii cu o greutate maximală de 14 tone, care va trebui să fie plasat pe o orbită geostaţionară. Această capacitate face din lansatorul chinez un echivalent al rachetei europene Ariane-5, al celei americane Delta IV Heavy şi al celei ruseşti Proton M.
Lansatorul Long March 5 reprezintă unul dintre elementele fundamentale ale programului spaţial chinez pentru 2020 şi pentru anii care vor urma. 'Racheta Long March 5 are sarcina unor misiuni importante', a declarat sâmbăta trecută directorul-adjunct al Administraţiei naţionale a spaţiului, Wu Yanhua.
'Dacă acest zbor va fi unul reuşit, ea va trebui să se achite apoi de o serie de misiuni cruciale, inclusiv de lansarea primei sonde marţiene chineze, a sondei lunare Chang'e-5 şi a modulului central al viitoarei staţii spaţiale', a precizat oficialul chinez. Satelitul Shijian-20 transportat de racheta chineză va pluti în spaţiu la o altitudine de 36.000 de kilometri deasupra Terrei, potrivit revistei de specialitate digitaljournal.com.
Tot vineri, China a anunţat că a trimis în spaţiu alţi doi sateliţi, luni, pentru a forma nucleul central al viitorului său sistem de navigaţie BeiDou-3, considerat o alternativă locală pentru sistemul american GPS şi cel european Galileo. Doar doi sateliţi dintr-un total programat de 24 sateliţi construiţi în cadrul proiectului BeiDou-3 au rămas la sol şi urmează să fie lansaţi în perioada următoare. Sistemul chinez de geolocalizare BeiDou-3 ar trebui să devină operaţional în iunie 2020.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.
Bursa de la Bucureşti a deschis...
În perioada 1.I - 30.XI.2024,...
Transelectrica își planifică...
Averea miliardarilor crește...
Donald Trump a declarat...
Noua criptomonedă a lui Donald...
Circa 1.000 de angajaţi ai...
Astăzi explorăm subiecte care aduc în prim-plan decizii...
Începând din acest weekend, călătorii care utilizează...
Președintele ales Donald Trump...
Construit în doar 10 zile la...
Aprovizionarea cu apă în...
Persoanele afectate de...
Câştigul salarial mediu net...
Un incident bizar în Polonia a dus la demiterea unui...
Bursa de Valori Bucureşti (BVB)...
Directorul Mercedes-Benz, Ola Källenius, sugerează o...
Serviciile TikTok au fost suspendate în Statele Unite,...
Astăzi aducem în prim-plan cele mai importante subiecte...
Adrian Câciu a făcut câteva...
România face pași importanți...
Ministerul Energiei va aloca...
Ministerul Finanțelor a pus în...