Europa, înconjurată de CRIZE. Există soluție? Se lucrează la ea

Sănătatea constituie, astăzi, unul dintre acele domenii unde colaborarea constituie o sarcină prioritară, iar UE a aprobat o strategie comună pentru a asigura toate țările membre cu un vaccin anti-covid-19. Dar, chiar dacă UE este incomparabil mai bine pregătită în plan intern pentru a face față unui eventual al doilea val al pandemiei, nu același lucru se poate spune în privința politicii externe. Situația s-a agravat, astfel că, astăzi, Europa este, practic, înconjurată de crize. 

La sud este Libia, Siria, Liban, estul regiunii mediteraneene, unde pretențiile Turciei generează tensiuni. La est și nord valul de proteste din Belarus au complicat relațiile cu Rusia, în condițiile în care problema ucraineană nu a fost nici acum rezolvată, iar otrăvirea opozantului Aleksei Navalnîi a amintit tuturor ce fel de regim domnește la Kremlin. În vest, bătaia de cap numită Brexit se apropie de faza finală, dar pe un drum presărat de hopuri. 

Mai departe spre vest, Donald Trump a tulburat într-atât apele încât privirile europene sunt acum fixate pe data de 3 noiembrie, când sunt prevăzute alegerile prezidențiale, pentru a înțelege dacă va fi nevoie de aplicarea altei strategii. Tabloul nu ar fi complet fără confruntarea, într-un plan secund, a aliaților americani cu gigantul chinez, nu întotdeauna binevoitor. 

Citește și Bomba cu efect întârziat de pe piața bancară. Costuri uriașe

Ce este de făcut în această situație? Provocarea covid-19 a scos la iveală punctele nevralgice ale Europei, arâtând, totodată, că, în astfel de situații, UE trebuie să se descurce singură pe arena internațională. Încă din 2019, Înaltul comisar european pentru politică externă, Josep Borrell, îi îndemna pe europeni să învețe, toți, ”limbajul unei mari puteri”. 

Și după cum sublinia, recent, șeful diplomației germane, Haiko Maas, cuvântul cheie al momentului este ”suveranitatea”, sanitară, tehnologică, digitală, economică. Altfel spus, suveranitate totală. ”UE trebuie să reglementeze crizele din jurul ei cu mijloace proprii”, adăuga ministrul german de Externe, în opinia căruia una dintre consecințele crizei pandemice este repunerea în mișcare a motorului franco-german, ”o mașină a compromisurilor, care funcționează pe principiul fricțiunii dintre diferitele poziții adoptate de țările membre”. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.