Europenii aleg gazul natural lichefiat. Cererea, în creștere accelerată

Potrivit unui raport recent publicat vineri de către Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare în Domeniul Energiei din UE (ACER), cererea de gaze naturale lichefiate (GNL) în Uniunea Europeană ar putea atinge nivelul maxim în acest an, pe măsură ce regiunea își accelerează tranziția la energiile regenerabile. 

Citat de Bloomberg, raportul ACER indică faptul că, dacă obiectivele UE privind energiile regenerabile vor fi atinse în întregime, reducerea previzionată a cererii de gaze până în 2030 ar putea fi de peste 200 de miliarde de metri cubi în comparație cu nivelul din 2019. Ceea ce înseamnă o cantitate echivalentă cu 130% din importurile de gaze rusești ale UE înainte de război. Autorii studiului afirmă că, începând cu 2027, UE ar putea avea contracte de gaze mai mari decât cererea, dar acordurile flexibile ar permite gestionarea ușoară a surplusurilor și redirecționarea acestora în alte regiuni.

Aceste date vin în contextul în care criza energetică din Europa, care a dus la creșterea prețurilor la gaze la niveluri record, pare să se apropie de final odată cu creșterea importurilor de gaze lichefiate. Decizia SUA de a opri noi proiecte de export de gaze lichefiate nu ar avea un impact semnificativ asupra securității energetice a UE, având în vedere accelerarea adoptării energiilor regenerabile.

ACER sugerează că cererea de gaze lichefiate a UE ar fi putut atinge deja un vârf anul trecut, cu excepția unui posibil val de frig intens în iarna următoare.

În prezent, cotațiile futures pentru gaze la Bursa de la Amsterdam se situează în jurul a 30 de euro pentru un megawatt-oră, de zece ori mai puțin decât recordurile atinse în timpul crizei energetice din 2022.

Cu toate acestea, dependența UE de livrările de gaze lichefiate din Rusia va continua, chiar dacă blocul comunitar își propune să elimine complet importurile de combustibili fosili din Rusia până în 2027. Anul trecut, Spania a primit aproape 40% din importurile de gaze naturale, în timp ce Franța și Belgia au primit, fiecare, aproximativ o treime și respectiv o cincime din total. Aceste proporții sunt în principal rezultatul contractelor pe termen lung semnate anterior anului 2022, conform ACER.

În contrast cu temerile ecologiștilor că Europa ar putea rămâne cu infrastructuri neutilizate din timpul crizei energetice, ACER sugerează că capacitățile de depozitare plutitoare, care constituie până la trei sferturi din noile capacități, ar putea fi realocate sau utilizate în alte scopuri.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.