Cât se fură în România. 10 autostrăzi şi 41 de spitale pe an

Institutului Naţional de Statistică a evaluat economia subterană din România la aproape 23% din PIB. Asta înseamnă 217 miliarde de lei la un PIB estimat la 858 de miliarde de lei pentru acest an. Cea mai mare este produsă de munca fără forme legale şi de evaziunea cu Taxa pe Valoare Adăugată (TVA).

Plata la plic ne ţine la marginea UE

Munca fără forme legale, larg răspândită în România, produce o mare parte din economia nevăzută. Potrivit celui mai recent raport al Uniunii Europene, aceasta reprezintă între 15%-20% din PIB. Procentul este acelaşi de mai bine de 10 ani, însă valoarea creşte de la an la an odată cu avansul economiei reale, de care este legată prin mecanisme obscure. Pentru acest an nu există încă o estimare oficială, însă dacă luăm în calcul procentul minim de 15% rezultă că românii vor băga ilegal în buzunare aproape 129 de miliarde de lei, iar dacă calculăm procentul maxim ajungem la fabuloasa sumă de peste 172 miliarde de lei. Din aceşti bani statul va pierde minim 45%, partea care i se cuvine din plata impozitului pe salariu (10%), CAS (25%) şi CASS (10%), adică între 58 şi 77 miliarde de lei, deci între 12,7 şi 16,9 miliarde de euro.

1,5 milioane de români plătiţi ilegal

“Dacă ne uităm la munca la negru vedem că avem aproximativ un milion şi jumătate de persoane, după estimările de la Statistică, care nu plătesc taxe şi care sunt angajaţi în economia informală ”, a precizat Ionuţ Dumitru, preşedinte Consilul Fiscal. Institutul de Statistică calculează anual numărul românilor care primesc bani în plic de la angajatori comparând numărul persoanelor care au declarat că muncesc într-o întreprindere şi numărul persoanelor declarate angajate de întreprinderi. La baza acestor calcule stau ancheta privind forţa de muncă realizată de instituţie, precum şi raportările financiare ale firmelor.

Uniunea Europeană ne avertizează că numărul de angajați care își primesc remunerațiile în plic – adică au salarii subraportate – este dublu în România în comparaţie cu media UE. Problema este veche, însă autorităţile nu înregistrează progrese notabile în acest domeniu. “ Deşi în cadrul Inspectoratului de Muncă a fost înființat un departament specializat care să intensifice controalele și să desfășoare campanii de sensibilizare, organizarea luptei împotriva muncii nedeclarate continuă să fie fragmentată între mai multe instituții, iar elementul preventiv este încă insuficient dezvoltat”, notează experţii europeni în Raportul de țară din 2018 privind România, dat publicităţii în aprilie 2018.

Evaziunea cu TVA: 6 miliarde de euro în 2018

A doua sursă de alimentare a economiei subterane este frauda din TVA. Aici România ocupă detaşat primul loc între ţările Uniunii Europene cu un deficitul de încasare (diferența dintre veniturile din TVA preconizate teoretic și TVA-ul colectat efectiv) de 35%. Dacă ne uităm în Bugetul de Stat observăm că autorităţile au estimat că vor aduna în acest an din TVA 61,3 miliarde de lei, dar după primele opt luni au strâns numai 37 miliarde de lei, potrivit celei mai recente execuţie bugetară făcută public de către Ministerul Finanţelor. În aceste condiţii, Consiliul Fiscal consideră că deficitul de încasare din TVA va fi în jur de 6 miliarde de lei. „ De la intrarea în Uniunea Europeană, România nu a reuşit să stăpânească  fenomenul firmelor fantomă prin care s-au scurs anual, 3-4 miliarde de euro, bani care în loc să ajungă la buget au rămas în buzunarele unor smecheri. În acest fel, România a pierdut peste 30 miliarde de euro în primii zece ani de când a intrat în Uniunea Europeană, ca urmare a eliminării plăţii TVA în vamă”, a declarat consultantul fiscal Gabriel Biriş, fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor. Acesta a mai explicat de deficitul de încasare din TVA din 2018 se explică şi prin supraestimarea venitului din TVA preconizat iniţial. “ Încasările din TVA au fost mult supraestimate având în vedere că ANAF a adunat anul trecut 53,31 miliarde de lei, iar în 2018consumul a scăzut comparativ cu 2017”, a mai precizat Biriş.

ANAF nu poate stăpânii fenomenul

Deficitul de încasare din TVA a variat în România între 34% (în anul 2015) şi 40% (în 2016) ceea ce arartă că Fiscul românesc este total depăşit de amploarea fenomenului.Comisia Europeană notează că deşi Guvernul a introdus un sistem opțional de plată defalcată a TVA, menit să soluționeze problema gradului redus de colectare a TVA. “ Până în prima jumătate a lunii noiembrie, numai 300 de societăți hotărâseră să adopte acest sistem facultativ”, se arară în documentul citat. Raportul mai precizeazează şi că a fost amânată de mai multe ori introducerea obligatorie a caselor de marcat cu jurnal electronic, conectate la sistemul informatic al administrației fiscale, care ar putea reduce din evaziunea fiscală cu TVA.

România , pe podiumul evazioniştilor

Statisticile Eurostat arată că România este campiona absolută la TVA neîncasat. În Bulgaria procentul este de 14%, în Polonia de 21%, iar în Ungaria de 13%. Dintre ţările din eurozonă cel mai prost stă Italia cu 26% TVA neîncasat, iar cel mai bine Austria cu 7%. Media europeană este de 10%.

Domenii cu evaziune de miliarde

Legume fructe de import. Nivelul evaziunii fiscale ajunge la 65-70%, potrivit unor estimări realizate de Ministerul Agriculturii. Piaţa neagră se ridică la  200-300 de milioane de euro.

Carne. Piața neficalizata a produselor din carne a ajuns jumătate din piaţa totală, estimată la 2,5 miliarde euro, conform patronatului de profil.

Ţigări. Piaţa neagră a înregistrat în martie 2017 un nivel de 16% în uşoară creştere faţă de media ultimilor ani de 15%. Concret statul a pierdut  610 milioane de euro în 2017.

Energie electrică şi termică. Evaziunea este  estimată la 4,1 miliarde de lei, aproape 900 milioane de euro.

Prelucrarea ţiţeiului.  Statul pierde 3 miliarde de lei, adică circa 650 milioane de euro.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.