ANAF va putea executa direct firmele care nu își plătesc datoriile

Propunerea legislativă care introduce în Codul de procedură fiscală un mecanism complet nou – executarea silită a terților care nu își plătesc la timp facturile către o firmă – se află în prezent în dezbaterea Comisiei de Buget-Finanțe a Senatului. Proiectul a fost adoptat în plenul Senatului și urmează să ajungă la Camera Deputaților, for decizional.

Inițiativa legislativă își propune să rupă lanțul blocajelor financiare care împing firme corecte în insolvență pentru că nu își pot încasa la timp creanțele de la parteneri comerciali. Conform expunerii de motive, numeroase companii ajung să acumuleze datorii la stat nu din lipsă de disciplină fiscală, ci pentru că au de recuperat sume certe și exigibile de la terți care întârzie nejustificat plata.

Citește și: Ai venituri din dividende, dobânzi, jocuri de noroc, drepturi de autor sau arendă? ANAF avertizează: Marţi, 25 noiembrie, termenul limită

Un nou instrument în Codul de procedură fiscală: ANAF intervine direct în relația comercială

Inițiativa introduce în legislația fiscală articolul 225¹ – Executarea silită împotriva debitorilor debitorului, un mecanism care permite ANAF să emită titluri de creanță direct împotriva firmei care provoacă blocajul financiar.

Cum funcționează mecanismul

Firma A nu își poate plăti obligațiile fiscale pentru că nu a încasat la timp o factură de la Firma B.

Firma A îl somează pe debitor și îl avertizează că va sesiza ANAF dacă nu achită în 10 zile.

Dacă nu primește banii, Firma A notifică Fiscul și transmite toate documentele justificative (contract, facturi, somație).

ANAF are 5 zile să verifice situația.

Dacă se confirmă existența datoriei certe și exigibile, Fiscul emite un titlu de creanță direct pe numele Firmei B, în limita obligațiilor fiscale neachitate ale Firmei A.

Firma B are 10 zile pentru a plăti fie datoria fiscală a Firmei A, fie factura restantă către aceasta.

Dacă nu plătește, ANAF începe executarea silită direct împotriva Firmei B, folosind toate instrumentele disponibile: popriri, sechestre, valorificare de bunuri.

Dacă Firma B achită factura, executarea se anulează și obligațiile revin debitorului inițial.

Clauzele contractuale care împiedică notificarea ANAF devin „nescrise”

Proiectul prevede în mod expres că nicio prevedere contractuală nu poate interzice notificarea Fiscului. Orice clauză care ar sancționa firma prejudiciată pentru că sesizează ANAF este considerată nulă.

Inițiatorul subliniază că această regulă este necesară pentru a elimina abuzurile unor companii mari, care obișnuiesc să introducă în contracte prevederi ce limitează dreptul partenerilor de a recupera creanțele.

De ce este necesară legea: „Victimele ajung în insolvență, iar vinovații supraviețuiesc”

În expunerea de motive, inițiatorul arată că mecanismul actual pune presiune disproporționată pe firmele care își respectă obligațiile, dar sunt împinse în incapacitate de plată de întârzierile partenerilor comerciali.

Blocajele financiare se propagă în lanț: o firmă care nu își încasează la timp facturile nu își poate plăti taxele, furnizorii sau salariații, iar insolvența apare chiar dacă activitatea este sănătoasă.

Prin noul mecanism, inițiatorul susține că se creează „disciplina comercială” necesară pentru a reduce întârzierile la plată și pentru a proteja firmele mici și mijlocii, cele mai afectate de fenomen.

Riscuri și provocări

Deși proiectul introduce un instrument util pentru protejarea lichidității companiilor, specialiștii avertizează asupra unor posibile vulnerabilități:

• ANAF ar putea deveni supraîncărcată cu verificări și proceduri suplimentare.

• Există riscul ca unele firme să încerce să folosească mecanismul ca instrument de presiune în litigii comerciale.

• Încadrarea creanțelor ca fiind „certe, lichide și exigibile” poate genera interpretări diferite, mai ales în contractele complexe.

Aceste aspecte ar putea fi clarificate prin normele metodologice pe care ANAF trebuie să le emită în 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii.

Ce urmează în procesul legislativ

Proiectul se află în prezent la Comisia de Buget-Finanțe a Senatului, care urmează să emită raportul preliminar. După votul final din Senat, propunerea va fi transmisă Camerei Deputaților, for decizional.

Dacă legea va trece în forma actuală, România va introduce unul dintre cele mai puternice mecanisme anti-blocaj financiar din UE — un instrument prin care statul intervine direct în relațiile comerciale pentru a evita insolvențele în lanț.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.