CNAIR: săpăturile la tunelul Robești avansează pe autostrada Sibiu-Pitești
Lucrările pe secţiunea montană...
Potrivit planurilor aflate în lucru la Ministry of Defence, noile sisteme ar urma să fie folosite ca soluții anti-dronă pentru protejarea unor obiective-cheie de pe teritoriul britanic, inclusiv infrastructură energetică, aeroporturi și facilități militare. Conceptul vizează integrarea laserelor de putere mai mică în arhitectura existentă de apărare aeriană, care se bazează în prezent în principal pe avioane de vânătoare ridicate de la sol în regim de alertă.
Inițiativa vine într-un context în care apărarea aeriană clasică se dovedește costisitoare și ineficientă în fața dronelor ieftine, dar numeroase și greu de interceptat.
Marea Britanie are deja un program avansat în domeniu. Sistemul DragonFire, un laser de mare putere capabil să distrugă drone, proiectile de mortar și chiar ziduri de cărămidă, urmează să fie instalat pe distrugătoarele Type 45 ale Marinei Regale începând cu 2027, în cadrul unui contract de 300 de milioane de lire sterline.
Avantajul major al acestui sistem este costul extrem de redus per interceptare. Un foc tras cu DragonFire costă aproximativ 10 lire sterline, în timp ce o rachetă Sea Viper, folosită în prezent pentru apărarea navelor, ajunge la circa un milion de lire sterline bucata. Diferența de cost schimbă radical ecuația apărării în fața atacurilor cu roiuri de drone sau rachete subsonice.
Citește și: Armata britanică a testat cu succes o armă laser împotriva dronelor
Ministerul Apărării investește acum alte 20 de milioane de lire pentru dezvoltarea unor arme cu energie dirijată care să completeze DragonFire. Oficialii britanici analizează în special utilizarea laserelor de putere mai mică pentru apărarea teritoriului național, ca soluție de tip „point defence”, destinată protejării unor zone sau obiective limitate.
Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării a precizat că tehnologia armelor laser oferă un potențial semnificativ atât în domeniul militar, cât și în aplicații civile, subliniind că Londra dorește să rămână în avangarda acestui tip de capabilități.
Decizia britanică vine pe fondul unei intensificări a activităților cu drone atribuite Rusiei în spațiul european. În ultimele luni, zeci de incidente suspecte au fost raportate în cel puțin 15 state NATO, cele mai multe în Germania și Belgia. Peste jumătate dintre aceste incidente au avut loc în apropierea aeroporturilor, iar aproximativ un sfert deasupra unor obiective militare, inclusiv baze aeriene și depozite de muniție.
La începutul lunii septembrie, radarele poloneze au detectat 19 vehicule aeriene de luptă fără pilot care au pătruns în spațiul aerian al Poloniei dinspre Ucraina și Belarus, incident care a dus la ridicarea de urgență a avioanelor de vânătoare poloneze, suedeze și olandeze.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a descris aceste incidente drept o „campanie coerentă și în escaladare” de război hibrid. Cancelarul german Friedrich Merz a indicat explicit Rusia drept responsabilă pentru activitățile suspecte de pe teritoriul Germaniei.
În decembrie, noul șef al MI6, Blaise Metreweli, a menționat apariția dronelor deasupra aeroporturilor și bazelor militare drept exemple clare ale tacticilor rusești din așa-numita „zonă gri”, aflate sub pragul unui conflict militar deschis.
Modelul analizat de britanici este sistemul israelian Iron Beam, prezentat public recent și deja operațional. Israelul a început desfășurarea bateriilor laser Iron Beam la finalul lunii decembrie, ca strat suplimentar de apărare pentru completarea sistemului Iron Dome.
Colonelul Richard Kemp, fost comandant de batalion de infanterie în armata britanică, a descris Iron Beam drept un „game-changer”, subliniind că acesta este mai eficient și incomparabil mai ieftin în fața atacurilor cu drone sau roiuri de rachete, comparativ cu interceptoarele clasice.
Specialiștii militari atrag însă atenția că Marea Britanie, fiind mult mai mare decât Israelul, nu poate fi acoperită integral de un „dom laser”. Phillip Lester, fost vice-mareșal al aviației RAF, consideră că utilizarea realistă a acestor sisteme este apărarea punctuală a unor obiective prioritare, nu protejarea întregului spațiu aerian.
În acest scenariu, armele laser ar funcționa alături de avioanele de vânătoare și celelalte sisteme de apărare aeriană, contribuind la creșterea rezilienței naționale în fața unui spectru tot mai larg de amenințări aeriene.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.
Lucrările pe secţiunea montană...
Câștigurile din criptomonede intră, oficial și fără...
Primele zece zile din 2026...
Bucureștiul intră într-un...
Audi pregătește un nou model...
Producţia naţională de automobile a scăzut cu 2,6%, în...
Brazilia se așteaptă ca acordul...
Energia nucleară a devenit, în...
Autoritățile din Australia au declarat stare de dezastru...
România a votat în favoarea...
Primarul Kievului, Vitali...
Agenția Națională de...
Scumpirea energiei din ultimii...
Creșterea explozivă a...
Ministerul Finanțelor a...
Volumul comerţului cu amănuntul a crescut cu 2,3% în...
Cei peste 43.000 de utilizatori...
Statele membre ale Uniunii...
Mai mulți senatori democrați...
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a închis în creştere pe...
Moneda națională s-a depreciat...
Scăderea consumului s-a...
Ramona Colea, CEO FlightClaim,...
Legea 239/2025, criticată de...