Finanțele umblă la banii UE ca să țină Trezoreria pe linia de plutire

Ce prevede nou ordinul Ministerului Finanțelor

Prin Ordinul nr. 2.117/2025, publicat în Monitorul Oficial, Ministerul Finanțelor completează cadrul stabilit în 2022 privind schimbul valutar al fondurilor europene. Concret, Autoritatea de Certificare și Plată din cadrul ministerului poate efectua, prin excepție, operațiuni de schimb valutar pentru fondurile europene provenite din rambursări încasate de la Comisia Europeană, nu doar pentru alimentarea programelor, ci și pentru echilibrarea soldului contului curent general al Trezoreriei Statului în lei, deschis la Banca Națională a României.

Operațiunile se fac la solicitarea Direcției generale de management al datoriei publice și fluxurilor de trezorerie, urmând ca echivalentul în lei al sumelor respective să fie transferat ulterior în conturile programelor europene deschise la Trezoreria Operativă Centrală. Cu alte cuvinte, destinația finală a banilor europeni nu se schimbă, însă statul câștigă flexibilitate în administrarea temporară a lichidității.

Citește și: A patra cerere de plată PNRR, transmisă la Bruxelles: 62 de jaloane și ținte

De ce contează această modificare pentru buget

La nivel tehnic, ordinul vizează strict mecanismul de schimb valutar și de gestionare a fluxurilor de numerar. La nivel macro, însă, el răspunde unor presiuni foarte concrete.

România intră în 2026 cu un deficit bugetar ridicat, după mai mulți ani de deviații semnificative de la țintele asumate, și cu o datorie publică aflată pe o traiectorie ascendentă, care necesită refinanțări frecvente și costisitoare.

În acest context, orice decalaj temporar între încasări și plăți poate crea tensiuni în Trezorerie, obligând statul să se împrumute pe termen scurt sau să apeleze la instrumente mai scumpe de finanțare.

Posibilitatea de a utiliza temporar fluxurile de valută provenite din fonduri europene pentru echilibrarea contului curent al Trezoreriei reduce această presiune și oferă un tampon de lichiditate într-o perioadă în care marja de manevră bugetară este limitată.

Legătura cu datoria publică și costurile de finanțare

Direcția generală de management al datoriei publice și fluxurilor de trezorerie, cea care poate solicita aplicarea noii excepții, se află în centrul eforturilor de refinanțare a datoriei statului. În ultimii ani, creșterea dobânzilor și volatilitatea piețelor au majorat semnificativ costurile la care România se împrumută.

Prin această modificare, Ministerul Finanțelor își creează un instrument suplimentar pentru a gestiona mai eficient vârfurile de plată, scadențele apropiate și necesarul zilnic de numerar, fără a fi nevoit să iasă imediat pe piață cu emisiuni suplimentare de titluri de stat sau cu împrumuturi de foarte scurtă durată.

Impactul potențial asupra cursului de schimb

Deși ordinul nu vizează explicit politica de curs, el are inevitabil o legătură indirectă cu piața valutară. Schimbul în lei al unor sume provenite din fonduri europene, atunci când este realizat pentru echilibrarea Trezoreriei, poate contribui la o mai bună gestionare a fluxurilor de valută din economie și la reducerea unor presiuni punctuale asupra cursului.

Într-un context în care leul este sensibil la evoluțiile regionale, la dezechilibrele fiscale și la percepția investitorilor privind sustenabilitatea finanțelor publice, astfel de mecanisme tehnice pot ajuta la evitarea unor mișcări bruște generate de nevoia statului de a obține rapid lei din piață.

De ce apare acum, la început de 2026

Momentul adoptării ordinului nu este întâmplător. La început de an, bugetul pornește cu presiuni mari pe partea de cheltuieli, în timp ce încasările sunt, de regulă, mai reduse. În plus, 2026 este un an în care România trebuie să accelereze absorbția fondurilor europene din cadrul financiar 2021–2027, ceea ce înseamnă volume mai mari de rambursări de la Comisia Europeană și fluxuri valutare mai consistente.

În același timp, angajamentele privind reducerea deficitului și menținerea sub control a datoriei publice limitează opțiunile clasice de finanțare. În acest context, Ministerul Finanțelor a ales să își ajusteze instrumentarul tehnic, pentru a putea gestiona mai eficient banii care intră deja în sistem, fără a modifica destinația fondurilor europene și fără a încălca regulile de utilizare a acestora.

Deși prezentat ca o completare tehnică, ordinul este și un indicator al tensiunilor existente în finanțele publice. Nevoia de flexibilitate sporită în gestionarea lichidității arată că spațiul bugetar rămâne restrâns, iar administrarea deficitului și a datoriei publice va continua să fie una dintre principalele provocări ale anului 2026.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.