Execuție bugetară. Daniel Dăianu: Marea problemă este impactul schemei de compensare

„Sunt semne de întrebare privind, totuși, ce a determinat această evoluție mai bună în trimestrul II a economiei, pentru că oricum ceea ce noi spunem în analiză este că, în partea a doua a anului, creșterea nu va fi ca în prima parte a anului. Acest lucru nu poate să fie, cred eu, invalidat de circumstanțe interne și mai ales externe, deci noi vom avea o încetinire a ritmului în partea a doua a anului”, a declarat Daniel Dăianu la B1TV. 

„La cheltuieli, îndeobște sunt subevaluate cele cu servicii, chiar cu asistența socială. Una peste alta, noi, în opinie, vedem o discrepanță de circa 15 miliarde de lei, care, ca pondere în PIB, se duce la puțin peste 1% din PIB și de aici diferența între 5,84, care și astăzi am văzut că domnul ministru Adrian Câciu vrea să termine execuția bugetară în acest an cu 5,84% din PIB, în timp ce noi am văzut un procent care este în jur 7%”, a adăugat președintele organismului consultativ.

”Elefantul din încăpere”

„Marea, marea, marea problemă a execuției bugetare în acest an – cum se spune, «elefantul din încăpere» – este legată de impactul bugetar al schemei de compensare (a facturilor la energie, n.r.). Nu numai prețul, că noi acolo diferențiem între factură, valoarea facturilor, care ține principalmente de modul cum a fost construită schema de compensare și care este, să spunem, amploarea sau aria de acoperire acestei scheme, și evoluții ale prețurilor, care pot să ne fie nefavorabile”, a mai spus el.

Liberalizarea pieței

„Aici, noi, în opinie, am alocat puțin loc, pentru că nu este treaba Consiliului Fiscal să examineze piața energiei din România, dar sunt hibe foarte mari. În Europa există deficiențe în piața energiei (…). La noi, din nefericire, și nu se face distincție, ceea ce noi subliniem în această analiză, eu am încercat de-a lungul timpului să spun că dereglementarea pieței nu echivalează cu liberalizarea. Liberalizezi piața, dar trebuie să o ai bine reglementată. Noi nu am avut reglementări bune pe piață, nici înainte nu le aveam, nici acum”, a explicat oficialul.

„Există, totuși, în România o istorie a consumului. Se știe cât consumă cetățenii și firmele vara, primăvara, iarna. Se putea face această estimare pe tot anul a impactului schemei de compensare, dincolo de evoluții ale prețurilor”, a punctat președintele Consiliului Fiscal.

Citește și Consiliul Fiscal: Deficitul bugetar ar putea fi de aproximativ 7% din PIB

"Analizând modificările operate de proiectul de rectificare bugetară la nivelul principalelor agregate de venituri şi cheltuieli, CF apreciază ca deficitul bugetar plauzibil de a fi atins, în metodologie cash, s-ar situa la circa 7% din PIB (faţă de 5,84% din PIB în proiecţia bugetară rectificată), trebuind spus însă că acest deficit consideră venituri obţinute din suprataxare de peste 12,8 miliarde de lei şi cheltuieli totale către furnizorii de energie de aproximativ 7,4 miliarde lei (aşa cum sunt prevăzute în rectificare). Amânarea unor plăţi pentru anul 2023 măreşte diferenţa între deficitul cash şi cel ESA în 2022", subliniază CF în Opinia pe marginea proiectului de rectificare bugetară, aprobat joi de Guvern.

Potrivit Consiliului Fiscal, proiectul primei rectificări bugetare prevede o majorare nominală substanţială, fără precedent în istoria rectificărilor evaluate de CF din 2010 până în prezent, atât a veniturilor (+31,7 miliarde lei, reprezentând +7,2%), cât şi a cheltuielilor bugetare totale (+34,9 miliarde lei, reprezentând +6,8%). Deficitul BGC este cu 3,2 miliarde lei peste ţinta iniţială însă, exprimat ca procent în PIB, nivelul proiectat al deficitului BGC este de 5,84%, identic celui din construcţia bugetară iniţială, pe fondul majorării proiecţiei PIB nominal cu 55,2 miliarde de lei. Citește mai departe AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.