Proporțiile enorme ale clădirii impun cheltuieli de întreținere uriașe care sunt incluse în bugetul Camerei Deputaților care, deși nu este singura instituție care funcționează în Casa Poporului ridicată de Nicolae Ceaușescu, are întreținerea clădirii în atribuții. O analiză a datelor din 2015 încoace, inclusiv cele previzionate pentru anul 2019, arată că o dată la doi ani, conducerea Camerei trebuie să demareze ample lucrări de reparații capitale.

Costuri enorme pentru utilități

De exemplu, banii alocați în 2015 pentru utilități și reparații, fie curente, fie capitale, însumau 17.300.000 de lei dintre care 9.300.000 de lei erau alocați pentru încălzirea și iluminatul clădirii, 2.000.000 lei pentru apă, canal și salubritate, 4.000.000 pentru reparații curente și 2.000.000 pentru reparații capitale. Un an mai târziu, cuantumul total ajungea la 50.000.000 de lei, pe fondul începerii unor lucrări substanțiale de renovare. Astfel, reparațiilor curente și s-au rezervat 9.632.000 de lei, iar celor capitale nu mai puțin  de 27.887.000 de lei. Foarte costisitor a fost programul de reparare a ascensoarelor. Acestea au fost la un pas de a fi scoase din uz din cauza vechimii, plus că la construirea lor fusese utilizat azbest care, între timp, a fost interzis din cauza potențialului cancerigen.

Citește și: Palatul Cotroceni, iar în reparații capitale. Înghite milioane de euro anual

Anul 2017 a fost unul de respiro pentru cei care întrețin clădirea, cu numai 21.100.000 de lei cheltuiți pentru utilități și reparații. Totuși atunci a început programul de reparații la toatele din Palat. În 2018, suma a trebuit majorată la peste 33.000.000 de lei, pentru ca bugetul Camerei Deputaților pentru 2019 să prevadă 36.500.000 lei, distribuiți astfel: încălzit și iluminat - 9.030.000 de lei, apă, canal și salubritate - 2.705.000 de lei, reparații curente - 6.821.000 de lei și reparații capitale - 18.000.000 de lei.

În intervalul 2015-2019, cele mai mici facturi la electricitate și căldură au fost plătite în 2017 (6,6 milioane de lei), iar cele mai mari în 2015 (9,3 milioane). Pentru apă-canal, minimul a fost de 2 milioane (2015), maximul de 2,7 milioane (2019). Anul de vârf pentru reparații a fost 2016, cu 9,6 milioane lei pentru reparații curente și 27,8 milioane pentru cele capitale.

Cu găleata prin Palat

Însă asta nu înseamnă că problemele s-au terminat. De exemplu, în septembrie 2018 au început reparațiile la terasa Palatului Parlamentului de unde apăruseră probleme cu infiltrația apei și cu igrasia. Se ajunsese în situația în care într-unul din restaurantele din căldire au fost puse găleți în care să picure apa din tavan. ”Găleata e de vreun an, pentru că picură apa din tavan. În loc să fie reparat tavanul, instalaţia devine din ce în ce mai barocă. Se pun mese ca să nu te împiedici de găleată, apoi pietriş, azi am observat că au pus şi ceva rumeguş. Muzeul Naţional de Artă Contemporană din Parlament ar trebui să fie invidios, exponatul cel mai important e în afara muzeului”, scria deputatul Adrian Dohotaru (USR), în mai 2018.

Un alt deputat, Cătălin Rădulescu (PSD), sintetiza problema mare a clădirii, anume că trebuie întreținute și spații care nu au o utilitatea clară. ”Sunt spaţii uneori inutile multe dintre ele care sunt greu de întreţinut şi greu de curăţat. Ar trebui băgaţi foarte mulţi bani ca să fie întreţinută o astfel de clădire”, spunea Rădulescu

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.