Financial Times: Disputa România/Austria ”gaze pentru Schengen”. Cine pierde, cine câștigă

Proiectul de exploatare a gazelor în Marea Neagră este prins într-o dispută diplomatică din cauza opoziției Austriei de a permite României să intre în spațiul Schengen, constată Financial Times.

Din zăcământul de gaze Neptun Deep, OMV Petrom ar putea pompa 10 miliarde de metri cubi de gaz pe an începând cu 2027. Luna trecută, premierul Marcel Ciolacu a declarat că guvernul său nu este dispus să modifice o lege care reglementează vânzările de gaze offshore - la care OMV s-a opus - atâta timp cât Austria continuă să se opună vetoului de intrare a țării sale în Schengen.

"Vom merge mai departe pe baza formei actuale a legii offshore, așa cum România va continua să își susțină argumentele privind aderarea la spațiul Schengen, inclusiv în instanțele europene, dacă Austria nu își schimbă poziția", a declarat Ciolacu jurnaliștilor după întâlnirea cu o delegație a austriecilor de la OMV la București, la 18 septembrie.

În iunie, OMV a dat România în judecată la o curte internațională de arbitraj după ce Bucureștiul a modificat legea care reglementează vânzările de gaze offshore pentru a garanta un drept de veto al guvernului asupra contractelor private în "situații de urgență". Statul român controlează 50 la sută din Neptun Deep, cealaltă jumătate fiind deținută de OMV Petrom.

Anterior, primul ministru Ciolacu a amenințat că va acționa Viena în instanță și va cere până la 2% din producția economică a țării sale ca despăgubiri, ca urmare a faptului că România a fost ținută în afara spațiului Schengen pentru mai mult de 10 ani după data inițială de aderare.

Ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, a declarat pentru Financial Times că disputa nu ar trebui redusă la o acest gen de discuție, în sensul că "voi ne dați Schengen, noi vă dăm gaze din Marea Neagră". El a spus că legea gazelor permite guvernului să "intervină" în relațiile comerciale cu clienții privați în "anumite situații de urgență", despre care OMV a susținut că nu sunt pe deplin clare.

Dar Burduja a mai spus că românii "au fost extrem de dezamăgiți" de faptul că țara lor nu a aderat la Schengen. Veto-ul de la Viena "a părut o decizie politică ... care nu a avut nimic de-a face cu pregătirea țării noastre".

OMV a refuzat să comenteze "deciziile politice", adăugând că are "speranța" că România va fi primită în curând în zona Schengen și că: "Un punct forte cheie al UE de astăzi este libertatea de a călători peste granițe".

Compania petrolieră a făcut lobby discret pe lângă guvernul austriac pentru a permite aderarea României și Bulgariei la Schengen, conform Financial Times care a mai adăugat că la ora actuală OMV are aproximativ 8.000 de angajați în România. Societatea sa mixtă, OMV Petrom, în care este acționar majoritar, este cel mai mare contribuabil din România, cu aproximativ 7% din veniturile fiscale în 2022.

Un reprezentant de rang înalt al companiei a declarat că au fost relativ netulburați de amenințările recente venite de la București. Proiectul OMV din Marea Neagră era în siguranță, au considerat ei, având în vedere importanța sa critică pentru securitatea energetică a României și a UE.

În Austria vor fi alegeri în 2024, iar partidul naționalist de dreapta ”Libertatea” conduce în sondaje de un an, creând presiuni asupra guvernului de centru-dreapta al lui Karl Nehammer pentru a-și înăspri și mai mult poziția față de imigrație. Nehammer a declarat în repetate rânduri că România este incapabilă să își securizeze frontierele pentru a bloca intrarea imigranților ilegali.

Și România va avea alegeri anul viitor și nici nu poate da ușor înapoi.

"Puneți-vă în locul nostru și veți vedea că nu este corect și nu este plăcut să stăm la cozi pe aeroporturi, la punctele de frontieră", a spus Burduja care a mai explicat pentru Financial Times că neaderarea la Schengen ”impune României un cost economic”.

Disputele privind legislația în domeniul gazelor nu sunt singurul impediment în explorarea Neptun Deep. Pe măsură ce războiul s-a intensificat în Marea Neagră, cu atacuri ucrainene asupra Crimeei și cu Rusia care a lovit Odesa și porturile de pe Dunăre, faza de construcție care ar fi trebuit să înceapă anul viitor ar putea întâmpina provocări de securitate. Data țintă pentru exploatarea zăcământului este 2027.

Cu toate acestea, Sebastian Burduja a declarat că România este pregătită să ajute la apărarea proiectului Neptun Deep și s-a simțit îndreptățită de companiile care au luat decizia finală de investiție în iunie.

"Acest gaz cu siguranță va consolida securitatea regională", a spus el. "Nu este doar pentru România, ci pentru întreaga regiune, inclusiv pentru Austria".

"Este o investiție de 4 miliarde de euro care va reduce dependența europeană de gazul rusesc", a declarat Burduja."Mi-aș imagina că Rusia va privi cu atenție modul în care evoluează această investiție și, dacă o poate întârzia sau opri, ar putea încerca acest lucru... . România își va proteja teritoriul".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.