Şefa FMI, optimistă în privinţa economiei mondiale în 2023: De la începutul anului, vedem unele veşti bune

Autor: DCBusiness Team
Data publicării:
Tendinţa de încetinire a economiei mondiale se va inversa în acest an, spune directorul FMI.

Directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, a declarat marţi că se aşteaptă ca tendinţa de încetinire a economiei mondiale să se inverseze în 2023 şi asta în pofida continuării războiului din Ucraina şi a majorării nivelului dobânzilor, transmite Reuters.

Luând cuvântul la un panel organizat la Forumul Economic Mondial de la Davos, Georgieva a reconfirmat previziunile anterioare ale FMI, conform cărora ritmul de creştere a economiei mondiale va încetini până la 2,7% în acest an, de la unul de aproximativ 3,2% anul trecut.

"De la începutul anului vedem unele veşti bune. Ne aşteptăm de asemenea ca în 2023 creşterea să îşi inverseze direcţia, să înceapă procesul în care merge în sus, în loc să meargă în jos", a spus Georgieva.

Directorul FMI a subliniat că cele mai importante trei provocări sunt: războiul dintre Rusia şi Ucraina, criza costului vieţii şi faptul că dobânzile au atins un nivel fără precedent în ultimele decenii. Lumea trebuie să pună la punct o ajustare inteligentă la o mai mare securitate a aprovizionării, a adăugat directorul FMI.

"Contextul actual nu este unul grozav", a subliniat Georgieva.

În perioada 16-20 ianuarie 2023 la Davos are loc Forumul Economic Mondial (WEF), o reuniune la care anul acesta este aşteptată o participare record a liderilor politici şi reprezentanţilor mediului de afaceri, care vor aborda teme precum încetinirea economică globală sau provocările de mediu, dar şi războiul din Ucraina, într-un context de crize multiple şi mutaţii geopolitice.

 

Vezi şi: Rusia susține că a încheiat anul 2022 cu un excedent de cont curent record

 

Excedentul de cont curent al Rusiei a atins o valoare record de peste 227 miliarde de dolari în 2022, a anunţat marţi Banca Centrală a Rusiei, în condiţiile în care scăderea importurilor şi exporturile robuste de petrol şi gaze au permis ca valuta să continue să intre în ţară, în pofida eforturilor Occidentului de a izola economia rusească, informează Reuters.

În 2022, excedentul de cont curent al Rusiei, diferenţa dintre toţi banii care intră în ţară prin schimburi comerciale, investiţii şi transferuri, şi banii care ies din ţară, a fost de 227,4 miliarde de dolari, în creştere de 86% faţă de 2021.

Importurile Rusiei au scăzut dramatic anul trecut, pe fondul exodului firmelor occidentale, după ce Vestul a impus sancţiuni extinse Moscovei pentru invadarea Ucrainei. Kremlinul a încercat să înlocuiască veniturile pierdute ca urmare a diminuării exporturilor de petrol şi gaze spre Europa, prin redirecţionarea lor spre China, India şi alte ţări asiatice.

Datele publicate anterior de Administraţia vamală chineză arată că schimburile comerciale dintre Rusia şi China au atins anul trecut o valoare record de 190 de miliarde de dolari.

Pe măsură ce importurile au scăzut, balanţa comercială a Rusiei, diferenţa dintre exporturile şi importurile totale, a urcat până la 282,3 miliarde de dolari în 2022, în creştere semnificativă faţă de 170,1 miliarde de dolari în 2021.

Banca Centrală a Rusiei a precizat că preţurile mari la materiile prime pe întreaga perioadă a anului 2022 au permis creşterea excedentului de cont curent, în timp ce importurile şi-au revenit uşor în a doua jumătate a anului.

Veniturile realizate de Rusia din exporturi ar urma să fie supuse la noi presiuni în 2023, când ar urma să intre pe deplin în vigoare sancţiunile impuse de Occident şi Japonia pentru ţiţeiul rusesc. Începând cu data de 5 februarie, Grupul principalelor economii ale lumii (G7) urmează să extindă embargoul privind ţiţeiul şi asupra produselor rafinate ruseşti. Analiştii estimează că asta ar putea duce la o diminuare a producţiei de petrol a Rusiei cu până la un milion de barili pe zi în primul trimestru din 2023.

Potrivit unui înalt oficial rus, prognozele pentru acest an arată că producţia de produse petroliere ar putea scădea până la 230 milioane de tone, de la 272 milioane de tone. 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

Ştiri Recomandate

Freepik.com
Dumitru Costin, BNS
Medicamente / Foto: Freepik
Bursa de Valori București
Banca Naționala a României
Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 33 şi 37 de grade, iar cele minime se vor situa între 17 şi 23 de grade.
Centru de date / Foto: Freepik
Wang Yi
Programul Casa Verde Fotovoltaice
Termocentrala de la Turceni
Miraj, efect cauzat de temeratura ridicată / Foto: Jeffrey Beall

Canicula aduce restricții de trafic în Teleorman

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii...

Un călător se uită la avioanele de pe pista de aterizare / Foto: Freepik
Ilie Bolojan, în Parlamentul României / Foto: George Călin / Inquam Photos
ANAF
Poluare / Foto: Freepik
Energie verde / Foto: Freepik
Ursula van der Leyen și Donald Trump / Foto: Casa Albă

România, în topul celor mai mari prețuri la energie

Prețurile la energie electrică continuă să varieze...

Intrarea în salina Praid / Foto: Alex Nicodim / Inquam Photos
OPEC
Caniculă
Camioanele care au fost depistate de Poliția de Frontieră
Trafic oprit pe Podul Prieteniei
Freepik.com
Freepik.com
Donald Trump / Foto: Casa Albă
Pompieri
Grafică: Oana Pavelescu

pixel