FT: Cum poate China să formeze o nouă ordine energetică mondială

În cazul în care autoritățile de la Beijing se decid să folosească moneda națională, yanul, pentru decontarea tranzacțiilor sale de țiței cu țările din Golful Persic, acest lucru poate antrena formarea unei noi ordini energetice mondiale, a estimat cotidianul economic Financial Times, citând opiniile mai multor experți. 

Nașterea yuanului petrolier

Zoltan Pozhar, analist la banca elvețiană Credit Suisse, amintește că Beijingul cumpără, de ceva timp, tot mai mult petrol și gaze naturale lichefiate din Iran, Venezuela, Rusia și din mai multe țări africane folosind moneda națională, iar întâlnirea din decembrie a președintelui chinez Xi Jinping cu liderii Consiliului de Cooperare al Golfului (CCG) a fost cea care a marcat "nașterea yuanului petrolier". În cadrul acelei întrevederi, liderul chinez a declarat că Beijingul este pregătit să promoveze înțelegeri comerciale în renminbi cu țările CCG în domeniul petrolului și gazelor naturale.

O rescriere a regulilor

Potrivit lui Pozhar, "China vrea să rescrie regulile pieței globale a energiei", ca parte a unei strategii de reducere a comerțului în dolari, strategie care este susținută și de partenerii BRICS ai Chinei și de alte câteva state, în contextul în care rezervele valutare în dolari au devenit o armă politică a SUA, așa cum a demonstrat înghețarea activelor rusești pe fondul evenimentelor din Ucraina. Publicația a subliniat că relațiile de cooperare dintre China și CCG ar putea include explorarea și producția comună de petrol și gaze în Marea Chinei de Sud, precum și investiții în rafinării de petrol, industrii chimice și fabrici de produse din plastic.

Mai apropiate de China decât de SUA

Pozhar a subliniat că punerea în aplicare a tuturor acestor proiecte în renminbi ar însemna o schimbare uriașă în comerțul global cu energie. Expertul a menționat că o consolidare a monedei naționale chineze ca principal mijloc de plată global pentru resursele energetice pare și mai probabilă, având în vedere că țările cu cele mai mari rezerve dovedite de petrol (Rusia, Iran, Venezuela, CCG, Indonezia și statele din Africa de Nord și de Vest) sunt mai apropiate de China decât de SUA în ceea ce privește viziunea lor politică și economică.

Prognoza experților UBS

Între timp, experții UBS estimează că prețul petrolului marca Brent, de referință în Europa, va crește la 110 dolari pe baril în a doua jumătate a anului 2023. Deja în următoarele câteva luni costul petrolului ar putea depăși din nou pragul de 100 de dolari pe baril.

Într-o notă publicată pe site-ul băncii elvețiene de investiții, analiștii subliniază că problemele energetice din 2022 - devierea livrărilor rusești și subinvestițiile cronice în industria petrolieră - își vor spune cuvântul și în 2023. Cu toate acestea, spre deosebire de 2022, când prețurile la cărbune au crescut cel mai mult, prețurile la petrol vor fi cele care vor înregistra cea mai mare creștere în 2023.

O revenire a cererii din partea Chinei și a piețelor emergente, în general, va contribui la redresarea pieței energiei în acest an. În special, UBS se așteaptă ca cererea de petrol în China să depășească nivelurile anterioare pandemiei din 2019 și să atingă niveluri record încă din a doua jumătate a anului 2023.

"În general, creșterea ofertei din partea țărilor non-OPEC+ va rămâne în urma creșterii cererii, ceea ce va face ca lumea să fie din nou dependentă de creșterea producției de petrol din OPEC+. Și cum stocurile (comerciale și strategice) din țările OCDE se află la cel mai scăzut nivel din 2004 încoace, iar capacitățile neutilizate vor continua să scadă, este posibil să fie nevoie de prețuri mai mari pentru a echilibra piața", a concluzionat UBS.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.