ANAF verifică 2.768 de firme pentru posibile exporturi de profituri
Agenţia Naţională de...
Germania trebuie să-şi reducă gradual dependenţa de China, deoarece distanţarea de piaţa chineză va duce la pierderi de locuri de muncă în cea mai mare economie europeană, a afirmat duminică ministrul de Finanţe, Christian Lindner, transmite Reuters.
Din 2016, China este principalul partener comercial al Germaniei.
Autorităţile de la Berlin lucrează la o nouă strategie privind China, care prevede o abordare mai sobră a relaţiilor, şi care are ca obiectiv reducerea dependenţei de statul asiatic.
"Distanţarea economiei noastre de piaţa chineză nu va fi în interesul pieţei forţei de muncă din Germania", a declarat Lindner într-un interviu acordat publicaţiei Welt am Sonntag. Gradual, mai multe regiuni şi pieţe vor deveni mai importante pentru afacerile germane în următorii ani şi ţi următoarele decenii, a adăugat oficialul.
"Pentru atingerea acestui obiectiv, trebuie îmbunătăţite condiţiile politice", a atras atenţia ministrul german de Finanţe.
În noiembrie, cancelarul german Olaf Scholz a devenit primul lider din G7 (principalele ţări industrializate din lume) care a vizitat China, de la debutul pandemiei de COVID-19. În timpul vizitei el s-a plâns de accesul la piaţa din China. Cancelarul a declarat atunci că a încercat să asigure condiţii de concurenţă echitabile pentru companiile din Europa.
Invadarea Ucrainei de către Rusia, care le-a arătat oficialilor germani că economia este prea dependentă de energia rusă, a determinat o reevaluare a relaţiilor cu Beijingul, cu care firmele germane au relaţii apropiate, în special în domeniul producţiei.
Patru companii germane - Mercedes-Benz, BMW, Volkswagen şi BASF - erau responsabile pentru o treime din toate investiţiile europene în China în 2018-2021, conform unui studiu realizat de firma de cercetare Rhodium Group.
Germania a inaugurat vineri un nou terminal pentru importul de gaze lichefiate, la Brunsbuttel, pe malul Mării Nordului, acesta fiind al treilea terminal inaugurat în decurs de o lună, în ideea de a compensa oprirea livrărilor de gaze naturale ruseşti, informează AFP.
Nava "Hoegh Gannet" de tip FSRU (Unitate plutitoare offshore pentru stocare şi re-gazeificare ) a fost ancorată vineri dimineaţa de o nouă platforma construită în câteva luni, a precizat compania energetică RWE, care gestionează proiectul.
Acesta este al treilea terminal pentru importul de gaze lichefiate inaugurat în Germania, după cel de la Wilhemshaven, tot pe malul Mării Nordului, şi cel de la Lubmin, pe malul Mării Baltice.
"Este vorba de o noutate importantă pentru a asigura securitatea aprovizionării în Germania", a spus ministrul Economiei, Robert Habeck, într-o conferinţă de presă.
Cu o capacitate de 7,5 miliarde metri cubi pe an, noua facilitate va permite acoperirea a 8% din consumul de gaze al Germaniei, potrivit Mministerului Economiei de la Berlin.
Terminalele pentru gaze lichefiate servesc la recepţia şi regazeificarea gazelor livrate de tancurile de GNL sub formă lichidă.
Spre deosebire de alte ţări europene, Germania nu dispunea de niciun astfel de terminal pentru importul de gaze lichefiate, preferând gazele mai ieftine care ajungeau prin conductele ruseşti, de care depindea în proporţie de 55%.
Însă totul s-a schimbat odată cu războiul din Ucraina şi cu sfârşitul livrărilor din partea grupului rus Gazprom. Importurile de gaze lichefiate spre Germania, via porturile belgiene, olandeze şi franceze, au explodat.
Pentru a evita costul prohibitiv al transportului, autorităţile de la Berlin au decis că construiască pe teritoriul Germaniei mai multe terminale pentru importul de gaze lichefiate. Alte patru terminale ar urma să fie construite în Germania, graţie ajutoarelor în valoare de miliarde de euro alocate de Berlin.
În paralel însă, s-au înmulţi şi criticile în Germania faţă de multiplicarea acestor terminale. ONG-urile de mediu arată cu degetul spre riscul de supracapacitate care ar putea frâna ambiţiile climatice ale Germaniei. Aceasta cu atât mai mult cu cât în iarna aceasta Germania a reuşit să se descurce mai bine decât se preconiza, în pofida opririi livrărilor de gaze ruseşti, graţie reducerii consumului din partea clienţilor industriali şi a gospodăriilor.
"Este normal să ne pregătim, dar rămâne de dovedit dacă toate terminalele care sunt acum în discuţie vor fi folosite la capacitate maximă", a declarat vineri preşedintele Agenţiei Federale a Reţelelor din Germania (BNetzA), Klaus Mueller.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.
Agenţia Naţională de...
Analistul fiscal Gabriel Biriș...
România a avut două săptămâni...
Banca Națională a României a...
Primăria Sectorului 1 anunţă pe...
Guvernul schimbă regulile...
Industria românească...
Capitala face front comun...
Avertizări meteo și hidrologice...
Apa Nova Bucureşti declină...
A doua dintre cele două unităţi...
România traversează cea mai...
Ministerul Finanțelor vrea să...
Rabla Auto continuă și în 2025,...
De la 1 iulie 2025, odată cu...
Pentru al treilea an la rând,...
Peste 34.000 de locuri de muncă...
Cursul de schimb anunțat...
Persoanele impozabile care vor...
Guvernul României se alătură...
Rețeaua de drumuri naționale ar...