Germania se confruntă cu o criză record de forţă de muncă

Lipsa de mână de lucru calificată a atins un nou nivel maxim în Germania şi afectează aproape jumătate dintre companii, conform unui sondaj al Institutului german de Investigaţii Economice (Ifo), relatează agenţia EFE.

Circa 49,7% dintre companiile chestionate au spus că simt impactul lipsei de personal, faţă de 43,6% în aprilie, conform sondajelor trimestriale pe care Ifo le realizează începând din 2009.

"Tot mai multe companii se văd obligate să îşi limiteze activităţile deoarece pur şi simplu nu găsesc personal suficient", a explicat expertul Ifo pentru piaţa muncii, Stefan Sauer, într-un comunicat, adăugând că pe termen mediu şi lung este de aşteptat ca situaţia să se înrăutăţească.

Sectorul cel mai afectat este cel al serviciilor (54,2%), în frunte cu sectorul hotelurilor şi organizării de evenimente (64%).

În industrie, 44,5% dintre companiile participante la sondaj au dificultăţi în găsirea de personal, în special cele din sectorul producţiei de alimente (58,1%) şi în cel al derivatelor din metal (57%).

Circa 41,9% dintre companiile din comerţul cu amănuntul sunt afectate de această problemă, precum şi 39,3% dintre cele din construcţii şi 36% dintre firmele din comerţul cu ridicata.

În schimb, doar 17,2% dintre companiile din industria farmaceutică şi chimică se confruntă cu lipsa de personal şi, de asemenea, producătorii de autovehicule se află sub medie, cu 30,5%.

Conform datelor din sector, în acest moment lipsesc în Germania în jur de un sfert de milion de lucrători calificaţi şi anual rămân neocupate între 15.000 şi 20.00 de locuri de formare profesională în companii.

Guvernul intenţionează să întreprindă în curând reforme legale pentru a facilita imigrarea de forţă de muncă calificată şi a o face mai atractivă.

Citeşte şi: Un ministru german cere încetarea folosirii gazului pentru producţia de electricitate

Ministrul german de finanţe, Christian Lindner, a cerut încetarea producţiei de energie pe bază de gaz natural, în contextul temerilor că Germania ar putea intra într-o criză a gazelor pe măsură ce Rusia îşi reduce livrările, relatează duminică agenţia DPA.

''Trebuie să luăm măsuri pentru a evita o criză energetică, suprapusă peste criza gazelor. Gazul nu mai trebuie folosit pentru producţia de electricitate'', a indicat Lindner în ziarul Bild am Sonntag.

El a cerut de asemenea ca ''centralele nucleare sigure şi prietenoase cu mediul'' să fie menţinute în exploatare în Germania până în anul 2024 dacă va fi nevoie şi a precizat că ministrul german al economiei, Robert Habeck, are prerogativele legale de a opri folosirea gazului pentru producţia de energie electrică.

Însă un purtător de cuvânt al acestuia din urmă a avertizat că ''o interdicţie completă a folosirii gazului pentru producţia de electricitate va conduce la o criză de energie şi la întreruperi de curent''. Mai mult, a precizat acelaşi purtător de cuvânt, unele centrale electrice pot funcţiona numai pe gaz şi sunt esenţiale în susţinerea reţelei de alimentare cu electricitate. Dar se fac eforturi pentru a înlocui gazul în producţia de energie acolo unde este posibil, a mai spus acesta.

Puternic dependentă de gazul rusesc, Germania se confruntă cu reduceri succesive ale livrărilor efectuate de compania rusă Gazprom, în timp ce Berlinul acuză Moscova că invocă pretexte pentru a justifica aceste reduceri ale volumului de gaz şi care sunt considerate de Germania de fapt represalii după sancţiunile ce i-au fost impuse de UE în urma agresiunii ruse împotriva Ucrainei.

Gazprom a redus începând de miercuri volumul gazelor livrate prin conducta Nord Stream la 20% din capacitatea acesteia, amplificând astfel temerile că Germania nu va avea suficiente gaze la iarnă, cu efecte potenţial dezastruoase pentru industrie şi populaţie.

Germania caută în acest timp soluţii, cum ar fi repunerea în funcţiune a unor termocentrale pe cărbune. Pentru a ajuta această ţară, Comisia Europeană a cerut statelor UE să-şi reducă consumul de gaze cu 15% în perioada august 2022 - martie 2023, faţă de media ultimilor cinci ani. Primită nefavorabil de unele state membre, propunerea a fost în final inclusă într-un acord încheiat marţi la nivelul UE, care prevede însă că această reducere va fi deocamdată voluntară, iar dacă executivul comunitar va decide să devină obligatorie mai multe state membre vor beneficia de excepţii.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.