Goana după aur în Europa de Est: Vecinii României au ambiții mari

Europa de Est se remarcă printr-o goană intensă după aur, stimulată de incertitudinile geopolitice și economice. În prim-planul acestei tendințe se află Banca Națională a Cehiei, care sub conducerea guvernatorului Ales Michl, își propune să dubleze rezervele de aur până la 100 de tone în următorii trei ani. 

Vizită în Londra pentru rezerve

În primele luni ale acestui an, Ales Michl a vizitat Banca Angliei, unde sunt păstrate rezervele de aur ale Cehiei. Decizia de a crește substanțial aceste rezerve vine în contextul în care aurul este văzut ca o ancoră financiară într-o lume marcată de volatilitate. „Trebuie să reducem volatilitatea. Iar pentru asta avem nevoie de un activ cu o corelare zero cu acțiunile, iar acest activ este aurul”, a explicat Michl într-un interviu pentru Bloomberg Television.

Strategia Cehiei nu este singulară. În Polonia, guvernatorul Băncii Naționale, Adam Glapinski, a dus rezervele de aur la aproape 420 de tone, transformând țara într-un lider regional. În al doilea trimestru al acestui an, Polonia a achiziționat 18,7 tone de aur, iar Cehia a adăugat 5,9 tone. În schimb, România a păstrat nivelul rezervelor nemodificat.

Motivația achizițiilor masive

Aurul nu este doar un simbol al stabilității, ci și o strategie de diversificare. Pentru statele din Europa de Est, care au trecut prin transformări economice și politice majore, metalul prețios devine un refugiu sigur. Liderii regionali consideră că aurul protejează economiile de eventuale șocuri. „Am intrat în clubul exclusivist al celor mai mari deținători de rezerve de aur”, a declarat Glapinski, subliniind importanța acestui activ în strategiile economice naționale.

În Serbia, guvernatorul Băncii Centrale, Jorgovanka Tabakovic, a triplat rezervele de aur din 2012 până în prezent, acestea ajungând la 48 de tone. Președintele Aleksandar Vucic a promis să continue achizițiile „cu fiecare surplus de bani” disponibil în buget. „Aurul crește ca valoare și importanță în perioadele de turbulențe globale”, a explicat Tabakovic, subliniind rolul său crucial în timpul inflației ridicate și conflictelor geopolitice.

Simboluri și identitate

Aurul nu reprezintă doar o investiție pragmatică, ci și un simbol al identității și continuității naționale. În Ungaria, de exemplu, o sculptură din aur sub forma unei locomotive comemorează salvarea rezervelor naționale în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Trenul aurit este expus în muzeul Băncii Naționale, amintind de deciziile critice din momentele de criză.

Această dimensiune simbolică este prezentă și în alte țări din regiune, unde aurul evocă o tradiție istorică și un angajament pentru securitatea economică.

Perspective globale și regionale

Tendința de creștere a rezervelor de aur în Europa de Est are loc într-un context global favorabil metalului prețios. Goldman Sachs estimează că prețul aurului ar putea ajunge la 3.000 de dolari pe uncie până în 2025, ceea ce stimulează achizițiile nu doar din partea băncilor centrale, ci și a investitorilor privați.

Pentru statele din Europa de Est, aurul nu este doar o strategie economică, ci și o declarație de independență financiară. Rezervele în creștere demonstrează capacitatea acestor țări de a naviga printre incertitudinile globale, consolidându-și economiile pentru un viitor marcat de schimbări rapide și provocări complexe.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.