Guvernatorii marilor bănci centrale, reuniune pentru a găsi SOLUŢIA opririi inflaţiei

Banca Centrală Europeană (BCE) deschide luni seară forumul său anual din sudul Portugaliei, unde guvernatorii băncilor centrale şi economiştii ar urma să dezbată cele mai bune mijloace pentru a inversa inflaţia, stimulată de războiul din Ucraina, transmite AFP.

Aproape 200 de participanţi sunt aşteptaţi la forumul anual al BCE de la Sintra (vestul Lisabonei), care după doi ani în format virtual, din cauza pandemiei, va fi organizat în format fizic.

Preşedintele BCE, Christine Lagarde, va reveni la Sintra după intervenţia pe care a avut-o la prima ediţie din 2014, când era director general la Fondul Monetar Internaţional.

Alături de Christine Lagarde, la Sintra vor fi prezenţi preşedintele Rezervei Federale americane, Jerome Powell, guvernatorul Băncii Angliei, Andrew Bailey, şi directorul general al Băncii Reglementelor Internaţionale, Agustin Carstens, toţi patru urmând să participe la o dezbatere care va avea loc miercuri la finalul forumului.

Discursul lui Christine Lagarde, programat pentru ziua de marţi dimineaţa, va fi urmărit cu atenţie de pieţele financiare, având în vedere că BCE se pregăteşte să majoreze dobânda de referinţă la reuniunea din luna iulie, pentru prima dată în ultimii 11 ani.

Perspectiva scumpirii costului creditului în zona euro a relansat îngrijorările cu privire la o posibilă criză a datoriilor în zona euro, odată cu creşterea diferenţelor dintre randamentele la care se împrumută statele din nord şi cele din sudul Europei pentru a-şi finanţa deficitele.

În ultimele săptămâni, oficialii BCE au trebuit să intervină pentru a-i linişti pe investitori şi să anunţe că pregătesc un nou "instrument împotriva riscurilor de fragmentare", astfel încât să reducă aşa-numitele "spreads", diferenţele între dobânzile la care se împrumută ţările ce se pot împrumuta ieftin de pe piaţă şi celelalte. Orice nou detaliu cu privire la acest subiect va fi urmărit cu atenţie la forumul de la Sintra.

Însă tonul discuţiilor riscă să fie unul grav. Potrivit unor surse europene, Christine Lagarde le-a spus vineri şefilor de stat şi de guvern din UE, reuniţi la summitul de la Bruxelles, că războiul din Ucraina afectează în mod evident economia zonei euro. Activitatea economică suferă ca urmare a creşterii preţului gazelor naturale şi materiilor prime importate, ceea ce alimentează o inflaţie care riscă să dureze, potrivit Agerpres.

Citeşte şi: Marea Britanie: Inflația a atins un nivel nemaivăzut în ultimii 40 de ani

În Marea Britanie, inflația a accelerat în luna mai, atingând cel mai ridicat nivel din martie 1982, determinată de creșterea prețurilor la alimente, au arătat miercuri statisticile oficiale.

Potrivit ONS, indicele prețurilor de consum (IPC) a crescut luna trecută cu 9,1% în ritm anual, în conformitate cu consensul Reuters, după ce în aprilie a fost de 9,0%. Aceasta este în prezent cea mai mare rată a inflației dintre țările G7, Japonia și Canada nepublicând încă cifrele pentru luna mai.

"Creșterea inflației pune o presiune suplimentară asupra factorilor de decizie politică pentru a ușura presiunea asupra gospodăriilor, îngreunând în același timp sarcina Băncii Angliei de a face acest lucru", a declarat Yael Selfin, economist șef la KPMG.

La scurt timp după publicarea statisticii, ministrul de finanțe Rishi Sunak a declarat că guvernul britanic face tot ce poate pentru a face față creșterii prețurilor. BoE a anunțat săptămâna trecută că se așteaptă ca inflația să rămână peste 9% în următoarele câteva luni, înainte de a atinge un vârf de puțin peste 11% în octombrie.

Între timp, în Franța 

În acest timp, Banca Franței și-a redus drastic previziunile de creștere pentru Franța în 2022 și 2023, din cauza accelerării inflației, care ar urma să ajungă la o medie de 5,6% în acest an, înainte de a scădea. Instituția a estimat că războiul din Ucraina ar trebui să reducă aproximativ două puncte din produsul intern brut (PIB) al Franței în perioada 2022-2024.

Pentru anul în curs, Banque de France se așteaptă în prezent la o creștere a PIB-ului de 2,3%, în scădere față de prognoza anterioară de 3,4%, publicată în martie. Creșterea va fi "afectată de nivelul actual al inflației, care cântărește asupra puterii de cumpărare, și de deteriorarea situației economice internaționale, precum și de contextul geopolitic foarte incert, care subminează încrederea tuturor agenților economici", explică Banque de France.

Potrivit previziunilor sale, inflația, măsurată prin indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), va fi în medie de 5,6% pe an în 2022. În martie, Banque de France se aștepta în continuare ca inflația să se limiteze la 3,7% în acest an. Spre comparație, în luna mai a anului trecut, IAPC crescuse cu 5,8% pe un an, potrivit INSEE. Această cifră nu ar fi un vârf, deoarece Banque de France se așteaptă ca inflația să depășească 6% în lunile următoare.

Se așteaptă ca "scutul tarifar" al guvernului privind prețurile la gaze și energie să limiteze creșterea prețurilor cu aproape două puncte procentuale. Banque de France a calculat că inflația ar ajunge la o medie de 7,5% în 2022 dacă această măsură este exclusă. Proiecțiile instituției presupun că acest scut nu va fi prelungit dincolo de sfârșitul anului 2022.

Inflație sub 2% în 2024

Pentru anul 2023, Banque de France anticipează acum o creștere de 1,2%, față de 2% în martie, și o inflație de 3,4%, față de 1,9% anterior.

Previziunile pentru 2024 au fost doar ușor modificate de către instituție. Astfel, se preconizează o creștere economică de 1,7% și o inflație de 1,9%, față de 1,4% și, respectiv, 1,7% anterior. "În 2024, odată ce șocurile asupra prețurilor la energie și alimente, aflate la originea inflației importate, vor fi trecut, activitatea ar trebui să revină la un ritm mai ascendent", a precizat Banque de France.

De asemenea, instituția prognozează o ușoară creștere a ratei șomajului. După 7,4% în 2022, această rată ar urma să crească până la o medie anuală de 7,7% în 2023 și 7,9% în 2024.

Pe lângă toate aceste previziuni, Banque de France a stabilit un scenariu "nefavorabil", pe care îl consideră mai puțin probabil și care se bazează pe "o serie de șocuri", cum ar fi o presiune suplimentară asupra prețurilor la energie. În acest scenariu, PIB-ul Franței ar crește cu 1,5% în 2022, înainte de a scădea cu 1,3% în 2023 și de a reveni apoi la creștere, cu o creștere de 1,3% în 2024. Se așteaptă ca inflația să crească la 6,1% în 2022 și la 7% în 2023, înainte de a scădea la 0,7% în 2024.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.