Guvernatorul Mugur Isărescu prezintă, vineri, Raportul asupra inflaţiei - mai 2023

Banca Naţională a României organizează, vineri, o conferinţă de presă pentru prezentarea Raportului asupra inflaţiei - mai 2023, susţinută de Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat, în şedinţa de miercuri, Raportul asupra inflaţiei, ediţia mai 2023, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile. Potrivit băncii centrale, rata anuală a inflaţiei va continua probabil să scadă pe o traiectorie aproape similară celei previzionate anterior, coborând la nivelul de o cifră în trimestrul III 2023.

În aprilie, rata anuală a inflaţiei a scăzut la 14,53% în martie 2023, de la 15,5% în februarie 2023, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 21,56%, cele nealimentare cu 11,06%, iar serviciile cu 10,83%, arată cele mai recente date de la Institutul Naţional de Statistică.

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere la 7% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 4,2% pentru sfârşitul lui 2024. 

Citeşte şi: BNR menține rata dobânzii de politică monetară la 7%

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât miercuri menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, informează banca centrală.

De asemenea, BNR a decis păstrarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Ultima majorare a dobânzii cheie a avut loc la începutul acestui an, în luna ianuarie, când banca centrală a crescut rata dobânzii la 7% pe an, de la 6,75% pe an, anterior.

Conform comunicatului de presă al băncii centrale, rata anuală a inflaţiei a scăzut semnificativ în luna martie 2023, coborând la 14,53%, de la 15,52% în februarie, în principal pe fondul diminuării preţului combustibililor faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

BNR menţionează că, pe ansamblul primelor trei luni ale anului, rata anuală a inflaţiei s-a redus astfel considerabil (de la 16,37% în decembrie 2022), înregistrând prima scădere din ultimele 9 trimestre, aşa cum s-a anticipat. Scăderea a fost determinată în principal de descreşterea amplă a dinamicilor preţurilor combustibililor şi energiei electrice, sub influenţa unor efecte de bază consistente şi a modificării începând cu 1 ianuarie 2023 a caracteristicilor schemei de plafonare şi compensare a preţurilor la energie.

În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a stopat ascensiunea în trimestrul I, în condiţiile în care ea s-a mărit sub aşteptări în primele două luni ale anului, iar în martie a scăzut la nivelul din decembrie 2022, de 14,6%, pe fondul unor efecte de bază dezinflaţioniste, al descreşterii cotaţiilor mărfurilor, prioritar agroalimentare, şi al ajustării descendente a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt. Acestea au contrabalansat integral influenţele de sens opus ce au continuat să vină în primul trimestru din transferarea treptată asupra preţurilor de consum a costurilor materiale şi salariale crescute, precum şi din conservarea marjelor de profit, în contextul rezilienţei cererii de consum, dar şi din scumpirea unor bunuri de consum importate.

Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC - indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a scăzut la 12,1% în martie 2023, de la 14,1% în decembrie 2022. Rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza IAPC au continuat însă să se mărească în trimestrul I 2023, până la 15,3% şi 13,2% în martie, de la 13,8%, respectiv 12,0% în decembrie 2022, rămânând totuşi la valori inferioare celor prevalente în regiune şi în ţările baltice.

BNR menţionează că noile date statistice reconfirmă creşterea peste aşteptări a activităţii economice şi în trimestrul IV 2022, într-un ritm trimestrial doar uşor încetinit, de 1,0%, faţă de 1,2% în trimestrul III, evoluţie ce implică o nouă mărire a excedentului de cerere agregată în acest interval.

Se reconfirmă, de asemenea, accelerarea creşterii anuale a PIB în trimestrul IV 2022, la 4,5%, de la 3,7% în intervalul anterior. Potrivit noilor date, creşterea economică a fost susţinută în acest interval în principal de consumul gospodăriilor populaţiei, al cărui aport a fost urmat la mică distanţă de cel al formării brute de capital fix. Totodată, impactul exportului net a rămas doar marginal contracţionist, în condiţiile în care scăderea amplă de dinamică înregistrată în acest trimestru de volumul importurilor a devansat-o pe cea a volumului exporturilor de bunuri şi servicii. Pe acest fond, deficitul balanţei comerciale şi-a înjumătăţit ritmul anual de creştere, iar cel de cont curent şi l-a redus chiar mai puternic, inclusiv ca urmare a ameliorării evoluţiei soldului balanţei veniturilor secundare, pe seama intrărilor de fonduri europene de natura contului curent.

Cele mai recente date şi analize indică o încetinire modestă a creşterii economiei în trimestrele I şi II 2023, implicând o decelerare uşoară a acesteia în primele trei luni ale anului curent faţă de perioada similară din 2022.

Astfel, în ianuarie-februarie 2023, comerţul cu amănuntul şi mai cu seamă serviciile prestate populaţiei şi-au prelungit creşterea robustă în raport cu perioada similară din 2022, iar vânzările auto-moto au continuat să se dinamizeze, în timp ce producţia industrială şi-a accentuat contracţia, iar volumul lucrărilor de construcţii şi-a decelerat considerabil creşterea. Totodată, variaţia anuală a exporturilor de bunuri şi servicii a devansat-o pe cea a importurilor, care a suferit un declin mult mai pronunţat în primele două luni ale anului, probabil inclusiv ca efect al ameliorării raportului de schimb. Drept consecinţă, deficitul comercial şi cel de cont curent s-au redus semnificativ în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

Efectivul salariaţilor din economie a continuat să-şi tempereze ritmul de creştere în intervalul ianuarie-februarie 2023, însă rata şomajului BIM s-a redus până la 5,4% în luna martie, după creşterea la 5,7% în trimestrul IV 2022, iar costul unitar cu forţa de muncă din industrie a continuat să-şi mărească dinamica anuală deosebit de înaltă. În acelaşi timp, sondajele de specialitate din luna aprilie indică o accelerare a scăderii deficitului de forţă de muncă raportat de companii, dar şi o majorare a intenţiilor de angajare în perspectivă apropiată.

Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au încetinit mişcarea descendentă în luna aprilie, iar randamentele titlurilor de stat au consemnat doar mici oscilaţii - relativ în linie cu evoluţiile din economiile avansate şi din regiune -, sub influenţa revizuirilor succesive ale aşteptărilor investitorilor privind perspectiva conduitei politicii monetare a Fed, în contextul turbulenţelor din sistemul bancar.

Cursul de schimb leu/euro s-a menţinut în luna aprilie la valori uşor inferioare celor prevalente în semestrul I 2022, pe fondul atractivităţii relativ ridicate a plasamentelor în lei. Totodată, moneda naţională s-a apreciat semnificativ faţă de dolarul american, în condiţiile în care acesta şi-a reluat tendinţa de slăbire în raport cu euro.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a temperat mai evident descreşterea în luna martie, ajungând la 10,2%, de la 10,6% în februarie, în condiţiile în care noua scădere moderată de ritm consemnată de componenta în lei a fost însoţită de accentuarea uşoară a trendului ascendent al variaţiei deosebit de înalte a creditului în valută. Prin urmare, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat să se reducă relativ alert, coborând la 67,8% în martie, de la 68,3% în februarie.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.